Statul se împrumută de la bănci. Care este datoria pe cap de locuitor

Datoria de stat internă a Republicii Moldov a fost de 33,1 miliarde de lei cu 245,2 milioane lei mai mult la sfârșitul lunii octombrie față de luna precedentă, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-octombrie 2021, datoria de stat internă a Moldovei a crescut cu 3,8 miliarde de lei față de 29,2 miliarde de lei cât era la sfârșitul lunii decembrie anul 2020. Raportată pe cap de locuitor, ar însemna 12,7 mii de lei.

Nivelul cel mai înalt al datoriei de stat interne a Moldovei a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2021 – 34,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea datoriei de stat interne în zece luni curent s-a datorat în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară. În special, la sfârșitul lunii octombrie 2021, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară se ridica la circa 18 miliarde 671,42 milioane lei, adică cu 4 miliarde 110,39 milioane lei mai mult decât la sfârșitul anului 2020 ( 14 miliarde 561,03 milioane lei), și a reprezentat 56,4% din volumul total al datoriei interne.

Totodată, datoria la obligațiunile emise pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată reieșite din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, la sfârșitul lunii octombrie 2021, constituiau 12,3 miliarde de lei, în descreștere cu 260 milioane lei, comparativ cu datele de la sfârșitul anului 2020 (12 miliarde 611,2 milioane lei). Aceasta a reprezentat 37,3% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în zece luni 2021, rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații a fost de 5,17% (pe tipuri de titluri de stat: 91 de zile – 3,49%, 182 de zile – 5,17%, 364 de zile – 5,63%, 2 ani – 5,49%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,11%, 7 ani – 6,58%), ceea ce este cu 0,04 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

#dobanda #datorie #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.