Statul se împrumută de la bănci. Care este datoria pe cap de locuitor

Datoria de stat internă a Republicii Moldov a fost de 33,1 miliarde de lei cu 245,2 milioane lei mai mult la sfârșitul lunii octombrie față de luna precedentă, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-octombrie 2021, datoria de stat internă a Moldovei a crescut cu 3,8 miliarde de lei față de 29,2 miliarde de lei cât era la sfârșitul lunii decembrie anul 2020. Raportată pe cap de locuitor, ar însemna 12,7 mii de lei.

Nivelul cel mai înalt al datoriei de stat interne a Moldovei a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2021 – 34,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea datoriei de stat interne în zece luni curent s-a datorat în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară. În special, la sfârșitul lunii octombrie 2021, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară se ridica la circa 18 miliarde 671,42 milioane lei, adică cu 4 miliarde 110,39 milioane lei mai mult decât la sfârșitul anului 2020 ( 14 miliarde 561,03 milioane lei), și a reprezentat 56,4% din volumul total al datoriei interne.

Totodată, datoria la obligațiunile emise pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată reieșite din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, la sfârșitul lunii octombrie 2021, constituiau 12,3 miliarde de lei, în descreștere cu 260 milioane lei, comparativ cu datele de la sfârșitul anului 2020 (12 miliarde 611,2 milioane lei). Aceasta a reprezentat 37,3% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în zece luni 2021, rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații a fost de 5,17% (pe tipuri de titluri de stat: 91 de zile – 3,49%, 182 de zile – 5,17%, 364 de zile – 5,63%, 2 ani – 5,49%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,11%, 7 ani – 6,58%), ceea ce este cu 0,04 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

#dobanda #datorie #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.