Statul se împrumută de la bănci. Care este datoria pe cap de locuitor

08 Nov. 2021, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
08 Nov. 2021, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Datoria de stat internă a Republicii Moldov a fost de 33,1 miliarde de lei cu 245,2 milioane lei mai mult la sfârșitul lunii octombrie față de luna precedentă, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-octombrie 2021, datoria de stat internă a Moldovei a crescut cu 3,8 miliarde de lei față de 29,2 miliarde de lei cât era la sfârșitul lunii decembrie anul 2020. Raportată pe cap de locuitor, ar însemna 12,7 mii de lei.

Nivelul cel mai înalt al datoriei de stat interne a Moldovei a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2021 – 34,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea datoriei de stat interne în zece luni curent s-a datorat în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară. În special, la sfârșitul lunii octombrie 2021, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară se ridica la circa 18 miliarde 671,42 milioane lei, adică cu 4 miliarde 110,39 milioane lei  mai mult decât la sfârșitul anului 2020 ( 14 miliarde 561,03 milioane lei), și a reprezentat 56,4% din volumul total al datoriei interne.

Totodată, datoria la obligațiunile emise pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată reieșite din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, la sfârșitul lunii octombrie 2021, constituiau 12,3 miliarde de lei, în descreștere cu 260 milioane lei, comparativ cu datele de la sfârșitul anului 2020 (12 miliarde 611,2 milioane lei). Aceasta a reprezentat 37,3% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în zece luni 2021, rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații a fost de 5,17% (pe tipuri de titluri de stat: 91 de zile – 3,49%, 182 de zile – 5,17%, 364 de zile – 5,63%, 2 ani – 5,49%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,11%, 7 ani – 6,58%), ceea ce este cu 0,04 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII