Statul se împrumută de la bănci. Care este datoria pe cap de locuitor

Datoria de stat internă a Republicii Moldov a fost de 33,1 miliarde de lei cu 245,2 milioane lei mai mult la sfârșitul lunii octombrie față de luna precedentă, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-octombrie 2021, datoria de stat internă a Moldovei a crescut cu 3,8 miliarde de lei față de 29,2 miliarde de lei cât era la sfârșitul lunii decembrie anul 2020. Raportată pe cap de locuitor, ar însemna 12,7 mii de lei.

Nivelul cel mai înalt al datoriei de stat interne a Moldovei a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2021 – 34,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea datoriei de stat interne în zece luni curent s-a datorat în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară. În special, la sfârșitul lunii octombrie 2021, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară se ridica la circa 18 miliarde 671,42 milioane lei, adică cu 4 miliarde 110,39 milioane lei mai mult decât la sfârșitul anului 2020 ( 14 miliarde 561,03 milioane lei), și a reprezentat 56,4% din volumul total al datoriei interne.

Totodată, datoria la obligațiunile emise pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată reieșite din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, la sfârșitul lunii octombrie 2021, constituiau 12,3 miliarde de lei, în descreștere cu 260 milioane lei, comparativ cu datele de la sfârșitul anului 2020 (12 miliarde 611,2 milioane lei). Aceasta a reprezentat 37,3% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în zece luni 2021, rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații a fost de 5,17% (pe tipuri de titluri de stat: 91 de zile – 3,49%, 182 de zile – 5,17%, 364 de zile – 5,63%, 2 ani – 5,49%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,11%, 7 ani – 6,58%), ceea ce este cu 0,04 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

#dobanda #datorie #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.