Statul se împrumută de la bănci. Care este datoria pe cap de locuitor

Datoria de stat internă a Republicii Moldov a fost de 33,1 miliarde de lei cu 245,2 milioane lei mai mult la sfârșitul lunii octombrie față de luna precedentă, potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

În perioada ianuarie-octombrie 2021, datoria de stat internă a Moldovei a crescut cu 3,8 miliarde de lei față de 29,2 miliarde de lei cât era la sfârșitul lunii decembrie anul 2020. Raportată pe cap de locuitor, ar însemna 12,7 mii de lei.

Nivelul cel mai înalt al datoriei de stat interne a Moldovei a fost înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2021 – 34,3 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea datoriei de stat interne în zece luni curent s-a datorat în principal creșterii emisiunii de titluri de stat pe piața primară. În special, la sfârșitul lunii octombrie 2021, datoria la titlurile de stat emise pe piața primară se ridica la circa 18 miliarde 671,42 milioane lei, adică cu 4 miliarde 110,39 milioane lei mai mult decât la sfârșitul anului 2020 ( 14 miliarde 561,03 milioane lei), și a reprezentat 56,4% din volumul total al datoriei interne.

Totodată, datoria la obligațiunile emise pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată reieșite din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, la sfârșitul lunii octombrie 2021, constituiau 12,3 miliarde de lei, în descreștere cu 260 milioane lei, comparativ cu datele de la sfârșitul anului 2020 (12 miliarde 611,2 milioane lei). Aceasta a reprezentat 37,3% din valoarea totală a datoriei de stat interne a Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului Finanțelor, în zece luni 2021, rata medie ponderată a dobânzii la titlurile de stat vândute la licitații a fost de 5,17% (pe tipuri de titluri de stat: 91 de zile – 3,49%, 182 de zile – 5,17%, 364 de zile – 5,63%, 2 ani – 5,49%, 3 ani – 5,85%, 5 ani – 6,11%, 7 ani – 6,58%), ceea ce este cu 0,04 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.

#dobanda #datorie #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.