Știrea zilei! Transnistria nu mai este pietroiul care împiedică aderarea Moldovei la UE. Borel confirmă

Transnistria nu mai este o problemă pentru aderarea Republicii Moldova la UE, a declarat în fața jurnaliștilor șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borel, care participă la summit-ul Comunității Politice.

„Da, Republica Moldova are o problemă teritorială, dar drumul european nu ține neapărat de Transnistria. Republica Moldova poate deveni membru UE. Cipru la fel are o problemă teritorială, dar a aderat la UE. La fel o poate face și Republica Moldova”, a punctat Josep Borel.

Chișinăul și-a anunțat intenția de aderare la UE și speră să ca până la sfârșitul acestui an să înceapă negocierile de aderare.

Într-o rezoluție adoptată pe 19 aprilie, membrii Parlamentului European (euro-deputații) recomandă că negocierile de aderare la UE cu Republica Moldova trebuie să înceapă până la sfârșitul anului 2023. Acest lucru trebuie să se întâmple după îndeplinirea celor nouă etape identificate de Comisia Europeană.

Între timp, Parlamentul European solicită guvernului moldovean să continue cu hotărâre agendei de reforme privind democrația și statul de drept, să avanseze în direcția implementării depline a Acordului de Asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, să abordeze problema crimei organizate și a criminalității internaționale și transnaționale grave și să continue eforturile de creștere a securității energetice a țării.

Un alt punct în rezoluția Parlamentului European vizează sancționarea imediată a celor implicați în încercările de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#borel #transnistria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.