Stoltenberg: Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii / A suferit enorm

Moldova este un partener al NATO şi a avut de suferit enorm de pe urma războiului din Ucraina, iar NATO analizează în prezent cum poate aprofunda cooperarea cu această ţară, în diverse domenii, ţinând cont că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform news.ro.

Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, cum ar putea o ţară ca Moldova să fie ajutată să se apere de efectele războiului din Ucraina, secretarul general al NATO a recunoscut că sprijinul economic este cea mai bună modalitate de a-i veni în ajutor.
„Moldova este un partener al NATO şi Moldova are o relaţie foarte apropiată cu Uniunea Europeană, dar mulţi aliaţi îi furnizează sprijin bilateral. Recent m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi am avut discuţie foarte extinsă despre modalităţile în care ne-am putea aprofunda parteneriatul, respectând faptul că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră.Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii, dar salutăm totodată faptul că aliaţi din NATO şi Uniunea Europeană furnizează ajutor economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecinţele,pe care ei le suferă din cauza războiului din Ucraina”, a arătat Jens Stoltenberg, citat de news.ro

„Moldova, fiind atât de apropiată de zona de război, a suferit enorm”, a menţionat secretarul general al NATO.

„Desigur, singura şi cea mai bună cale de a încheia această situaţie este ca Putin să pună capăt războiului brutal de agresiune, care e rău pentru ucraineni, dar are ramificaţii la nivel global, inclusiv asupra preţurilor la energie şi alimente şi asupra unor ţări sărace precum Moldova”, a adăugat Stoltenberg.
La sfârşitul lunii octombrie, o rachetă rusească doborâtă de Ucraina a căzut pe teritoriul Moldovei. A făcut pagube, dar din fericire incidentul nu s-a soldat cu victime. Apoi, Moldova a avut în două rânduri pene generalizate de curent din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Pentru că importurile energetice din Ucraina nu au mai fost posibile, Moldova se confruntă la rândul ei cu o criză. Dependentă de gazul rusesc, Moldova este ameninţată periodic de Gazprom că va avea livrările întrerupte. În prezent, compania rusească îi furnizează doar jumătate din ceea ce prevede contractul.
În premieră, Republica Moldova a fost invitată să participe, miercuri, la reuniunea cu miniştrii de externe din NATO care este fgăzduită de Bucureşti.

#stoltenberg #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.