Stoltenberg: Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii / A suferit enorm

Moldova este un partener al NATO şi a avut de suferit enorm de pe urma războiului din Ucraina, iar NATO analizează în prezent cum poate aprofunda cooperarea cu această ţară, în diverse domenii, ţinând cont că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform news.ro.

Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, cum ar putea o ţară ca Moldova să fie ajutată să se apere de efectele războiului din Ucraina, secretarul general al NATO a recunoscut că sprijinul economic este cea mai bună modalitate de a-i veni în ajutor.
„Moldova este un partener al NATO şi Moldova are o relaţie foarte apropiată cu Uniunea Europeană, dar mulţi aliaţi îi furnizează sprijin bilateral. Recent m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi am avut discuţie foarte extinsă despre modalităţile în care ne-am putea aprofunda parteneriatul, respectând faptul că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră.Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii, dar salutăm totodată faptul că aliaţi din NATO şi Uniunea Europeană furnizează ajutor economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecinţele,pe care ei le suferă din cauza războiului din Ucraina”, a arătat Jens Stoltenberg, citat de news.ro

„Moldova, fiind atât de apropiată de zona de război, a suferit enorm”, a menţionat secretarul general al NATO.

„Desigur, singura şi cea mai bună cale de a încheia această situaţie este ca Putin să pună capăt războiului brutal de agresiune, care e rău pentru ucraineni, dar are ramificaţii la nivel global, inclusiv asupra preţurilor la energie şi alimente şi asupra unor ţări sărace precum Moldova”, a adăugat Stoltenberg.
La sfârşitul lunii octombrie, o rachetă rusească doborâtă de Ucraina a căzut pe teritoriul Moldovei. A făcut pagube, dar din fericire incidentul nu s-a soldat cu victime. Apoi, Moldova a avut în două rânduri pene generalizate de curent din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Pentru că importurile energetice din Ucraina nu au mai fost posibile, Moldova se confruntă la rândul ei cu o criză. Dependentă de gazul rusesc, Moldova este ameninţată periodic de Gazprom că va avea livrările întrerupte. În prezent, compania rusească îi furnizează doar jumătate din ceea ce prevede contractul.
În premieră, Republica Moldova a fost invitată să participe, miercuri, la reuniunea cu miniştrii de externe din NATO care este fgăzduită de Bucureşti.

#stoltenberg #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.