Stoltenberg: Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii / A suferit enorm

Moldova este un partener al NATO şi a avut de suferit enorm de pe urma războiului din Ucraina, iar NATO analizează în prezent cum poate aprofunda cooperarea cu această ţară, în diverse domenii, ţinând cont că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform news.ro.

Întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti, cum ar putea o ţară ca Moldova să fie ajutată să se apere de efectele războiului din Ucraina, secretarul general al NATO a recunoscut că sprijinul economic este cea mai bună modalitate de a-i veni în ajutor.
„Moldova este un partener al NATO şi Moldova are o relaţie foarte apropiată cu Uniunea Europeană, dar mulţi aliaţi îi furnizează sprijin bilateral. Recent m-am întâlnit cu preşedinta Maia Sandu şi am avut discuţie foarte extinsă despre modalităţile în care ne-am putea aprofunda parteneriatul, respectând faptul că Moldova nu doreşte să adere la NATO, ci este o ţară neutră.Analizăm cum putem conlucra mai intens cu Moldova în diferite domenii, dar salutăm totodată faptul că aliaţi din NATO şi Uniunea Europeană furnizează ajutor economic Moldovei pentru a-i ajuta să gestionăm consecinţele,pe care ei le suferă din cauza războiului din Ucraina”, a arătat Jens Stoltenberg, citat de news.ro

„Moldova, fiind atât de apropiată de zona de război, a suferit enorm”, a menţionat secretarul general al NATO.

„Desigur, singura şi cea mai bună cale de a încheia această situaţie este ca Putin să pună capăt războiului brutal de agresiune, care e rău pentru ucraineni, dar are ramificaţii la nivel global, inclusiv asupra preţurilor la energie şi alimente şi asupra unor ţări sărace precum Moldova”, a adăugat Stoltenberg.
La sfârşitul lunii octombrie, o rachetă rusească doborâtă de Ucraina a căzut pe teritoriul Moldovei. A făcut pagube, dar din fericire incidentul nu s-a soldat cu victime. Apoi, Moldova a avut în două rânduri pene generalizate de curent din cauza bombardamentelor ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Pentru că importurile energetice din Ucraina nu au mai fost posibile, Moldova se confruntă la rândul ei cu o criză. Dependentă de gazul rusesc, Moldova este ameninţată periodic de Gazprom că va avea livrările întrerupte. În prezent, compania rusească îi furnizează doar jumătate din ceea ce prevede contractul.
În premieră, Republica Moldova a fost invitată să participe, miercuri, la reuniunea cu miniştrii de externe din NATO care este fgăzduită de Bucureşti.

#stoltenberg #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.