STUDIU! Care este numărul perfect de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi

Cinci este noul tău număr norocos.Un nou studiu publicat de American Heart Association (AHA), ce a analizat datele a două milioane de oameni din întreaga lume, a stabilit că acesta este numărul de porții de fructe și legume pe care trebuie să le consumați în fiecare zi.

Două dintre aceste cinci porții ar trebui să fie fructe, iar celelalte trei ar trebui să se concentreze pe legume, a constatat studiul. „Această combinație oferă cel mai mare beneficiu în ceea ce privește prevenirea bolilor cronice majore și este un raport realizabil”, a declarat autorul principal Dr. Dong Wang, epidemiolog și nutriționist la Harvard Medical School și Brigham and Women’s Hospital din Boston, într-un comunicat.

Cu toate acestea, au existat diferențe în ceea ce privește beneficiile, în funcție de fructele sau legumele în cauză. „Am constatat, de asemenea, că nu toate fructele și legumele sunt benefice în aceeași măsură, chiar dacă recomandările dietetice actuale tratează în general toate tipurile de fructe și legume, inclusiv legumele cu amidon, sucurile de fructe și cartofii, la fel”, a spus Wang.

Mazărea, porumbul, cartofii și alte legume cu amidon, de exemplu, nu au fost asociate cu un risc redus de deces sau boli cronice specifice. Legumele cu frunze verzi, bogate în beta-caroten și vitamina C, cum ar fi spanacul, salata verde cu frunze și varza, împreună cu morcovii, sun considerabil mai benefice.

Din categoria fructelor, fructele ambalate cu beta-caroten și vitamina C, cum ar fi fructele de pădure și citricele, au contribuit, de asemenea, la reducerea riscului de deces și de boli cronice. Cu toate acestea, sucul de fructe nu a făcut-o. Cercetările anterioare au constatat că fibra din fructele întregi este cheia beneficiilor.

„Totalitatea dovezilor din studiu” ar trebui să convingă profesioniștii din domeniul sănătății să promoveze consumul de mai multe fructe și legume ca strategie dietetică cheie și ca cetățenii să accepte acest lucru ”, au scris dr. Naveed Sattar și dr. Nita Forouhi într-un editorial care va fi publicat în aprilie.

Sattar este profesor la Institutul de Științe Cardiovasculare și Medicale de la Universitatea din Glasgow, iar Forouhi conduce programul de epidemiologie nutrițională al Unității de Epidemiologie MRC de la Universitatea din Cambridge. Niciunul dintre ei nu a fost implicat în noul studiu.

#legume pentru dieta #fructe benefice #legume benefice #vitamina C #fructe pentru dieta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.