Studiu: Europenii vor să vadă cum pot fi conectate calea ferată moldovenească și ucraineană la cea comunitară

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un studiu de pre-fezabilitate pentru a evalua cum pot fi conectate mai bine reţelele feroviare din Ucraina şi Republica Moldova cu reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), informează un comunicat de presă al BEI.

Ecartamentul şinelor de cale ferată din majoritatea UE este diferit de cel din ţările din fosta URSS, ceea ce face dificilă livrarea mărfurilor în ambele direcţii. Această problemă poate fi rezolvată prin extinderea ecartamentului şinelor de cale ferată din UE peste graniţele Poloniei şi României în Ucraina şi Republica Moldova.

Studiul de pre-fezabilitate lansat pe 21 octombrie este un pas important în pregătirea unei mai bune conectivităţi între UE, Ucraina şi Republica Moldova după război.

„Acest studiu este una dintre măsurile pe termen mediu şi lung prevăzute în Planul de acţiune pentru culoarele de solidaritate şi de asemenea are o legătură strânsă cu propunerea Comisiei din luna iulie, privind extinderea reţelei TEN-T în Ucraina şi Republica Moldova. În acest fel pregătim cadrul pentru soluţii pe termen lung, sprijinim Ucraina în schimburile sale comerciale de după război şi reconstrucţia ţării”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

JASPERS, divizia de consultanţă tehnică a BEI, este responsabilă de finalizarea studiului de pre-fezabilitate până în luna mai 2023, în strânsă cooperare cu toate ţările implicate, scrie Agerpres.

În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat că şi-a modificat propunerea legislativă din luna decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), în ideea prelungirii a patru coridoare TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova. Printre modificările avute în vedere de Comisie se numără în special prelungirea Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică via Lvov şi Kiev până la Mariupol, prelungirea Coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee până la Odesa via Lvov şi Chişinău precum şi prelungirea coridoarelor Marea Baltică-Marea Adriatică şi Rin-Dunăre până la Lvov.

#cale ferata #Republica Moldova #Ucraina #BEI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

#transnitria #stare de urgenta #economie