Sumă record pentru o monedă din aur! A fost vândută cu 18,9 milioane de dolari

O monedă de colecţie, din aur, a fost vândută în Statele Unite pentru 18,9 milioane de dolari, în urma unei licitaţii organizată la New York. Este cel mai mare preț plătit vreodată pentru o monedă.

Moneda a fost vândută de designerul şi colecţionarul de pantofi Stuart Weitzman. Acesta a cumpărat-o în 2002, de asemenea cu preț record, la acea dată de 7,6 milioane de dolari, scrie Reuters. Moneda are o valoare nominală de 20 de dolari.

Exemplarul, care face parte din ultima serie de monede din aur, denumită ”Double Eagle” şi emisă de Monetăria Statelor Unite în 1933, a devenit astfel cea mai scumpă monedă din lume, devansând dolarul din argint ”Flowing Hair” (bătut în 1794) şi vândut pentru 10 milioane de dolari în 2013, potrivit AFP.

Moneda reprezintă imaginea unei femei simbolizând libertatea pe faţă, iar pe verso, un vultur în zbor, şi a fost creată de sculptorul american Augustus Saint-Gaudens.

Nu a fost niciodată pusă în circulaţie întrucât preşedintele american din acea epocă, Franklin Roosevelt, demarase sfârşitul convertibilităţii monedei americane din aur. Statele Unite nu au mai emis monede din aur ulterior, cu excepţia unor serii limitate, de colecţie.

Câteva exemplare au apărut cu toate acestea pe piaţa colecţionarilor înainte de a fi confiscate de serviciile secrete americane, cu excepţia unei singure ”Double Eagle”, care a ajuns în colecţia numismatică a regelui Farouk al Egiptului.

Preţioasa monedă din aur a fost achiziţionată în 1995 de un colecţionar britanic care, după cinci ani de lupte în justiţie, a fost autorizat să o revândă legal designerului american Stuart Weitzman, în 2002.

Cu prilejul acestei vânzări, directoarea Monetăriei Statelor Unite i-a acordat lui Stuart Weitzman un certificat de monetizare, care a transformat obiectul într-o monedă americană oficială.

Designerul de pantofi, ale cărui creaţii sunt apreciate de numeroase celebrităţi, a strâns o colecţie unică, din care mai face parte, pe lângă ”Double Eagle”, şi ceea ce mulţi consideră a fi cel mai rar timbru din lume, British Guiana One-Cent Magenta, care a făcut totodată obiectul vânzării organizate marţi, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Timbrul British Guiana, cu o valoare nominală de un cent, făcea parte dintr-o serie imprimată de urgenţă de administratorul poştei din Guyana Britanică (astăzi Guyana) în urmei unei întreruperi a aprovizionării cu timbre.

Stuart Weitzman a obţinut acest timbru de un cent, imprimat în 1856, în anul 2014 contra sumei de 9,4 milioane de dolari, un record neegalat pentru o piesă similară. În urma licitaţiei de marţi, a fost vândut pentru un preţ mai mic, de 8,3 milioane de dolari.

#moneda #pret record #aur #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.