Sumă record pentru o monedă din aur! A fost vândută cu 18,9 milioane de dolari

O monedă de colecţie, din aur, a fost vândută în Statele Unite pentru 18,9 milioane de dolari, în urma unei licitaţii organizată la New York. Este cel mai mare preț plătit vreodată pentru o monedă.

Moneda a fost vândută de designerul şi colecţionarul de pantofi Stuart Weitzman. Acesta a cumpărat-o în 2002, de asemenea cu preț record, la acea dată de 7,6 milioane de dolari, scrie Reuters. Moneda are o valoare nominală de 20 de dolari.

Exemplarul, care face parte din ultima serie de monede din aur, denumită ”Double Eagle” şi emisă de Monetăria Statelor Unite în 1933, a devenit astfel cea mai scumpă monedă din lume, devansând dolarul din argint ”Flowing Hair” (bătut în 1794) şi vândut pentru 10 milioane de dolari în 2013, potrivit AFP.

Moneda reprezintă imaginea unei femei simbolizând libertatea pe faţă, iar pe verso, un vultur în zbor, şi a fost creată de sculptorul american Augustus Saint-Gaudens.

Nu a fost niciodată pusă în circulaţie întrucât preşedintele american din acea epocă, Franklin Roosevelt, demarase sfârşitul convertibilităţii monedei americane din aur. Statele Unite nu au mai emis monede din aur ulterior, cu excepţia unor serii limitate, de colecţie.

Câteva exemplare au apărut cu toate acestea pe piaţa colecţionarilor înainte de a fi confiscate de serviciile secrete americane, cu excepţia unei singure ”Double Eagle”, care a ajuns în colecţia numismatică a regelui Farouk al Egiptului.

Preţioasa monedă din aur a fost achiziţionată în 1995 de un colecţionar britanic care, după cinci ani de lupte în justiţie, a fost autorizat să o revândă legal designerului american Stuart Weitzman, în 2002.

Cu prilejul acestei vânzări, directoarea Monetăriei Statelor Unite i-a acordat lui Stuart Weitzman un certificat de monetizare, care a transformat obiectul într-o monedă americană oficială.

Designerul de pantofi, ale cărui creaţii sunt apreciate de numeroase celebrităţi, a strâns o colecţie unică, din care mai face parte, pe lângă ”Double Eagle”, şi ceea ce mulţi consideră a fi cel mai rar timbru din lume, British Guiana One-Cent Magenta, care a făcut totodată obiectul vânzării organizate marţi, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Timbrul British Guiana, cu o valoare nominală de un cent, făcea parte dintr-o serie imprimată de urgenţă de administratorul poştei din Guyana Britanică (astăzi Guyana) în urmei unei întreruperi a aprovizionării cu timbre.

Stuart Weitzman a obţinut acest timbru de un cent, imprimat în 1856, în anul 2014 contra sumei de 9,4 milioane de dolari, un record neegalat pentru o piesă similară. În urma licitaţiei de marţi, a fost vândut pentru un preţ mai mic, de 8,3 milioane de dolari.

#moneda #pret record #aur #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.