Superliga europeană de fotbal a „trăit” fix două zile. Chelsea, Manchester City, Barcelona şi Atletico Madrid se retrag

Un proiect lansat, duminică, şi numit, pompos, Superliga europeană de fotbal, cu o finanţare anunţată de 10 miliarde de dolari, va rămâne doar pe hârtie. Superliga europeană de fotbal, o competiţie exclusivistă menită să-i îmbogăţească şi mai mult pe bogaţii continentului, a „trăit“ fix două zile.

Cum intenţia celor 12 grupări fondatoare de a se „rupe“ de restul continentului, pentru a înfiinţa un turneu cu 20 de participante, a stârnit un tsunami al reacţiilor virulente, echipele care se alăturaseră proiectului au început să se retragă una câte una. Potrivit presei internaţionale, deocamdată, Manchester City a renunţat, în mod oficial, iar în următoarele ore, decizia „cetăţenilor“ va fi adoptată şi de alte grupări, precum Chelsea Londra, Manchester United, Barcelona şi Atletico Madrid.

La Barcelona, un semn că formaţia catalană se pregăteşte să iasă din Superligă constă în declaraţia oferită de preşedintele Juan Laporta: „Nu intrăm în această competiţie până când membrii nu votează pentru a intra. Va fi decizia lor, e clar pentru mine“.

Şi Atletico Madrid e gată să se retragă de la Superligă, speriată de amploarea scandalului născut de acest proiect, scrie Realitatea.net.

În fine, fanii celor de la Chelsea au ieşit pe străzile din jurului stadionului „Stamford Bridge“, înaintea meciului de marţi cu Brighton, şi au condamnat vehement intenţia clubului de a se „rupe“ de competiţiile UEFA. Astfel, din ce a scris BBC, retragerea londonezilor din Superligă e doar o chestiune de ore.

Potrivit presei internaţionale, reprezentanţii celor 12 cluburi care au fondat Superliga vor avea o şedinţă-fulger, în noaptea de marţi spre miercuri, pentru a-şi coordona deciziile următoare. Cel mai probabil, odată cu această şedinţă, se va şi consemna încheierea proiectului.

#Superliga #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.