Sute de zboruri anulate în Germania: Personalul de securitate a intrat în grevă. Vor salarii mai mari

Companiile aeriene au anulat luni sute de zboruri spre şi dinspre aeroporturile din Germania, din cauza unei greve a personalului de securitate de la punctele de control, în contextul unei dispute salariale, transmite Reuters.

Zborurile s-au anulat după ce personalul de securitate a decis să intre luni în grevă timp de o zi pe mai multe aeroporturi din Germania, inclusiv cele de la Duesseldorf, Koln/Bonn şi Berlin. De asemenea, personalul a programat greve pentru ziua de marţi, la alte aeroporturi precum cele de la Frankfurt şi Hamburg.

Conducerea aeroportului din Duesseldorf a informat că 160 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, adică mai mult de jumătate din cele 290 de aterizări şi decolări care urmau să aibă loc luni, scrie Agerpres.

În cazul aeroportului de la Koln/Bonn, 94 dintre cele 136 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, a informat conducerea aeroportului.

Pagina de Internet a aeroportului de la Berlin arată, de asemenea, că multe zboruri sunt anulate.

În ceea ce priveşte ziua de marţi, niciun pasager nu va putea să efectueze operaţiunile de îmbarcare la aeroportul din Frankfurt, exceptând pasagerii care sunt în tranzit, a precizat societatea Fraport, operatorul celui mai mare aeroport din Germania. Conform calendarului iniţial, aproximativ 770 de decolări şi aterizări erau programate pentru ziua de marţi, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 80.000 de pasageri, potrivit Fraport.

Sindicatul Verdi cere angajatorilor să majoreze salariile pentru personalul de securitate de la punctele de control, cu cel puţin un euro pe oră pentru următoarele 12 luni, iar angajaţii din diferitele părţi ale Germaniei să câştige acelaşi salariu.

În replică, Asociaţia Federală a Companiilor de Securitate Aeriană din Germania (BDLS) a apreciat că solicitările sindicatului Verdi înseamnă o majorare de până la 40% şi sunt „utopice”.

Următoarea rundă de negocieri salariale este programată pentru zilele de miercuri şi joi, au precizat cele două părţi.

#personal de securitate #salariu #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.