Sute de zboruri anulate în Germania: Personalul de securitate a intrat în grevă. Vor salarii mai mari

14 Mart. 2022, 14:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Mart. 2022, 14:42 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Companiile aeriene au anulat luni sute de zboruri spre şi dinspre aeroporturile din Germania, din cauza unei greve a personalului de securitate de la punctele de control, în contextul unei dispute salariale, transmite Reuters.

Zborurile s-au anulat după ce personalul de securitate a decis să intre luni în grevă timp de o zi pe mai multe aeroporturi din Germania, inclusiv cele de la Duesseldorf, Koln/Bonn şi Berlin. De asemenea, personalul a programat greve pentru ziua de marţi, la alte aeroporturi precum cele de la Frankfurt şi Hamburg.

Conducerea aeroportului din Duesseldorf a informat că 160 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, adică mai mult de jumătate din cele 290 de aterizări şi decolări care urmau să aibă loc luni, scrie Agerpres.

În cazul aeroportului de la Koln/Bonn, 94 dintre cele 136 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, a informat conducerea aeroportului.

Pagina de Internet a aeroportului de la Berlin arată, de asemenea, că multe zboruri sunt anulate.

În ceea ce priveşte ziua de marţi, niciun pasager nu va putea să efectueze operaţiunile de îmbarcare la aeroportul din Frankfurt, exceptând pasagerii care sunt în tranzit, a precizat societatea Fraport, operatorul celui mai mare aeroport din Germania. Conform calendarului iniţial, aproximativ 770 de decolări şi aterizări erau programate pentru ziua de marţi, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 80.000 de pasageri, potrivit Fraport.

Sindicatul Verdi cere angajatorilor să majoreze salariile pentru personalul de securitate de la punctele de control, cu cel puţin un euro pe oră pentru următoarele 12 luni, iar angajaţii din diferitele părţi ale Germaniei să câştige acelaşi salariu.

În replică, Asociaţia Federală a Companiilor de Securitate Aeriană din Germania (BDLS) a apreciat că solicitările sindicatului Verdi înseamnă o majorare de până la 40% şi sunt „utopice”.

Următoarea rundă de negocieri salariale este programată pentru zilele de miercuri şi joi, au precizat cele două părţi.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!