Sute de zboruri anulate în Germania: Personalul de securitate a intrat în grevă. Vor salarii mai mari

Companiile aeriene au anulat luni sute de zboruri spre şi dinspre aeroporturile din Germania, din cauza unei greve a personalului de securitate de la punctele de control, în contextul unei dispute salariale, transmite Reuters.

Zborurile s-au anulat după ce personalul de securitate a decis să intre luni în grevă timp de o zi pe mai multe aeroporturi din Germania, inclusiv cele de la Duesseldorf, Koln/Bonn şi Berlin. De asemenea, personalul a programat greve pentru ziua de marţi, la alte aeroporturi precum cele de la Frankfurt şi Hamburg.

Conducerea aeroportului din Duesseldorf a informat că 160 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, adică mai mult de jumătate din cele 290 de aterizări şi decolări care urmau să aibă loc luni, scrie Agerpres.

În cazul aeroportului de la Koln/Bonn, 94 dintre cele 136 de zboruri programate pentru ziua de luni au fost anulate, a informat conducerea aeroportului.

Pagina de Internet a aeroportului de la Berlin arată, de asemenea, că multe zboruri sunt anulate.

În ceea ce priveşte ziua de marţi, niciun pasager nu va putea să efectueze operaţiunile de îmbarcare la aeroportul din Frankfurt, exceptând pasagerii care sunt în tranzit, a precizat societatea Fraport, operatorul celui mai mare aeroport din Germania. Conform calendarului iniţial, aproximativ 770 de decolări şi aterizări erau programate pentru ziua de marţi, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 80.000 de pasageri, potrivit Fraport.

Sindicatul Verdi cere angajatorilor să majoreze salariile pentru personalul de securitate de la punctele de control, cu cel puţin un euro pe oră pentru următoarele 12 luni, iar angajaţii din diferitele părţi ale Germaniei să câştige acelaşi salariu.

În replică, Asociaţia Federală a Companiilor de Securitate Aeriană din Germania (BDLS) a apreciat că solicitările sindicatului Verdi înseamnă o majorare de până la 40% şi sunt „utopice”.

Următoarea rundă de negocieri salariale este programată pentru zilele de miercuri şi joi, au precizat cele două părţi.

#personal de securitate #salariu #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.