Țările cu cea mai mare densitate de muncitori roboți

Investiția masivă a Chinei în robotica industrială i-a permis să devină una dintre cele mai automatizate națiuni de pe planetă în doar câțiva ani.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Federația Internațională de Robotică, numărul de roboți operaționali în producția din China a ajuns la o rată de 322 la fiecare 10.000 de angajați în 2021, depășind densitatea roboților din industria din SUA pentru prima dată (unde sunt 274 de roboți la fiecare 10.000 de angajați).

Potrivit Statista, China se clasează acum pe locul al cincilea în lume, în spatele Coreei de Sud (1.000 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (670), Japonia (399) și Germania (397).

După cum arată infograficul alăturat, China și Coreea de Sud sunt țările care au înregistrat cel mai mare progres în cursa către automatizarea industrială în ultimii ani.

În Europa, densitatea roboților a înregistrat o creștere semnificativă în industria elvețiană, cu un raport aproape dublu între 2017 și 2021 – de la 129 la 240 de roboți la fiecare 10.000 de angajați.

În Franța, segmentul de producție are încă un nivel mai scăzut de robotizare decât în majoritatea țărilor vecine: 163 de roboți la 10.000 de angajați în 2021 – comparativ cu 217 în Italia, 198 în Belgia/Luxemburg și 167 în Spania, respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #roboti #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.