Țările cu cea mai mare densitate de muncitori roboți

Investiția masivă a Chinei în robotica industrială i-a permis să devină una dintre cele mai automatizate națiuni de pe planetă în doar câțiva ani.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Federația Internațională de Robotică, numărul de roboți operaționali în producția din China a ajuns la o rată de 322 la fiecare 10.000 de angajați în 2021, depășind densitatea roboților din industria din SUA pentru prima dată (unde sunt 274 de roboți la fiecare 10.000 de angajați).

Potrivit Statista, China se clasează acum pe locul al cincilea în lume, în spatele Coreei de Sud (1.000 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (670), Japonia (399) și Germania (397).

După cum arată infograficul alăturat, China și Coreea de Sud sunt țările care au înregistrat cel mai mare progres în cursa către automatizarea industrială în ultimii ani.

În Europa, densitatea roboților a înregistrat o creștere semnificativă în industria elvețiană, cu un raport aproape dublu între 2017 și 2021 – de la 129 la 240 de roboți la fiecare 10.000 de angajați.

În Franța, segmentul de producție are încă un nivel mai scăzut de robotizare decât în majoritatea țărilor vecine: 163 de roboți la 10.000 de angajați în 2021 – comparativ cu 217 în Italia, 198 în Belgia/Luxemburg și 167 în Spania, respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #roboti #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Senatul României a adoptat tacit propunerea legislativă privind înființarea „Fondului Moldova”, un fond de investiții alternativ cu capital public și privat, organizat ca societate pe acțiuni, cu sediul în România. Decizia a fost constatată în această săptămână, după ce termenul de dezbatere a expirat pe 26 noiembrie, fiind anunțată în plen de președintele Senatului, Mircea Abrudean, scrie financialintelligence.ro.

Potrivit inițiativei, „Fondul Moldova” are ca obiectiv mobilizarea de resurse financiare pentru investiții strategice pe teritoriul Republicii Moldova, în sectoare precum infrastructură, energie, transport, digitalizare, educație, sănătate, agricultură și industrie. Scopul declarat este integrarea economică progresivă a Republicii Moldova în spațiul românesc și european.

Fondul va fi considerat entitate de interes public strategic și va funcționa doar după autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, conform regimului aplicabil fondurilor de investiții de tip închis.

Capitalul social inițial este stabilit la 1,25 miliarde lei românești, echivalentul a circa 250 milioane de euro, împărțit în 25 milioane de acțiuni, subscris integral de statul român prin Ministerul Finanțelor, din fonduri alocate prin bugetul anual. Ulterior, după obținerea autorizației, fondul ar urma să lanseze o ofertă publică inițială pentru emiterea a încă 25 milioane de acțiuni destinate investitorilor români și străini. De asemenea, capitalul ar putea fi majorat anual cu până la 10 milioane de acțiuni noi, cu aprobarea acționarilor.

Investițiile avute în vedere includ proiecte de infrastructură rutieră, energetică și digitală, sanitară și educațională, dezvoltare urbană, industrii prelucrătoare, agricultură și inovare tehnologică, inclusiv proiecte de interconectare transfrontalieră.

„Această inițiativă nu este doar un proiect economic, ci o investiție în viitorul comun al celor două state românești”, se subliniază în expunerea de motive.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care are rolul decizional.