Țările cu cea mai mare densitate de muncitori roboți

Investiția masivă a Chinei în robotica industrială i-a permis să devină una dintre cele mai automatizate națiuni de pe planetă în doar câțiva ani.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Federația Internațională de Robotică, numărul de roboți operaționali în producția din China a ajuns la o rată de 322 la fiecare 10.000 de angajați în 2021, depășind densitatea roboților din industria din SUA pentru prima dată (unde sunt 274 de roboți la fiecare 10.000 de angajați).

Potrivit Statista, China se clasează acum pe locul al cincilea în lume, în spatele Coreei de Sud (1.000 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (670), Japonia (399) și Germania (397).

După cum arată infograficul alăturat, China și Coreea de Sud sunt țările care au înregistrat cel mai mare progres în cursa către automatizarea industrială în ultimii ani.

În Europa, densitatea roboților a înregistrat o creștere semnificativă în industria elvețiană, cu un raport aproape dublu între 2017 și 2021 – de la 129 la 240 de roboți la fiecare 10.000 de angajați.

În Franța, segmentul de producție are încă un nivel mai scăzut de robotizare decât în majoritatea țărilor vecine: 163 de roboți la 10.000 de angajați în 2021 – comparativ cu 217 în Italia, 198 în Belgia/Luxemburg și 167 în Spania, respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #roboti #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.