Țările cu cea mai mare densitate de muncitori roboți

Investiția masivă a Chinei în robotica industrială i-a permis să devină una dintre cele mai automatizate națiuni de pe planetă în doar câțiva ani.

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Federația Internațională de Robotică, numărul de roboți operaționali în producția din China a ajuns la o rată de 322 la fiecare 10.000 de angajați în 2021, depășind densitatea roboților din industria din SUA pentru prima dată (unde sunt 274 de roboți la fiecare 10.000 de angajați).

Potrivit Statista, China se clasează acum pe locul al cincilea în lume, în spatele Coreei de Sud (1.000 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (670), Japonia (399) și Germania (397).

După cum arată infograficul alăturat, China și Coreea de Sud sunt țările care au înregistrat cel mai mare progres în cursa către automatizarea industrială în ultimii ani.

În Europa, densitatea roboților a înregistrat o creștere semnificativă în industria elvețiană, cu un raport aproape dublu între 2017 și 2021 – de la 129 la 240 de roboți la fiecare 10.000 de angajați.

În Franța, segmentul de producție are încă un nivel mai scăzut de robotizare decât în majoritatea țărilor vecine: 163 de roboți la 10.000 de angajați în 2021 – comparativ cu 217 în Italia, 198 în Belgia/Luxemburg și 167 în Spania, respectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #roboti #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.