Țarul Putin - cu buza umflată. Chișinăul a bătut palma cu Kievul pentru livrarea metanului în caz de necesitate

Compania ucraineană Naftogaz a semnat cu Energocom un acord cadru de livrare a 700 mil. metri cubi de gaz, în caz de necesitate. Potrivit surselor pe care le citează «Экономическая правда» din cadrul executivului de la Kiev, „părțile s-au înțeles pe fundalul livrărilor nesigure din partea Gazpromului, care a și amenințat că ar putea sista exportul de gaze”.

Republica Moldova urmează să plătească pentru gazul livrat de Ucraina. Deocamdată nu se spune care va fi prețul, dar metanul care ar urma să ajungă în țara noastră va fi și din achizițiile Kievului pe care le va face de pe piața europeană.

Chiar dacă părțile s-au înțeles, decizia finală aparține Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. După decizia luată de consiliul de administrație Naftogaz, acesta trebuie aprobată de Consiliul de supraveghere. Înainte de numire, aceste funcții sunt îndeplinite de acționarul Naftogaz – Guvern.

Ucraina este pregătită să pompeze încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz către UE, pe lângă cele 40 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom trebuie să îi pompeze în conformitate cu contractul de tranzit.

La 1 octombrie, Gazprom a prelungit pe o lună contractul cu Moldova pentru furnizarea de gaze. Însă deja pe data de 6, compania Moldovagaz a raportat că consumul de gaz în Moldova depășește temporar furnizarea de combustibil din Rusia. Pe 13 octombrie, în țară a fost instituită „starea de alertă” în sectorul gazelor, care a fost un pas pregătitor pentru instituirea Stării de Urgență.

În data de 22 octombrie a și fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#metan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.