Țarul Putin - cu buza umflată. Chișinăul a bătut palma cu Kievul pentru livrarea metanului în caz de necesitate

Compania ucraineană Naftogaz a semnat cu Energocom un acord cadru de livrare a 700 mil. metri cubi de gaz, în caz de necesitate. Potrivit surselor pe care le citează «Экономическая правда» din cadrul executivului de la Kiev, „părțile s-au înțeles pe fundalul livrărilor nesigure din partea Gazpromului, care a și amenințat că ar putea sista exportul de gaze”.

Republica Moldova urmează să plătească pentru gazul livrat de Ucraina. Deocamdată nu se spune care va fi prețul, dar metanul care ar urma să ajungă în țara noastră va fi și din achizițiile Kievului pe care le va face de pe piața europeană.

Chiar dacă părțile s-au înțeles, decizia finală aparține Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. După decizia luată de consiliul de administrație Naftogaz, acesta trebuie aprobată de Consiliul de supraveghere. Înainte de numire, aceste funcții sunt îndeplinite de acționarul Naftogaz – Guvern.

Ucraina este pregătită să pompeze încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz către UE, pe lângă cele 40 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom trebuie să îi pompeze în conformitate cu contractul de tranzit.

La 1 octombrie, Gazprom a prelungit pe o lună contractul cu Moldova pentru furnizarea de gaze. Însă deja pe data de 6, compania Moldovagaz a raportat că consumul de gaz în Moldova depășește temporar furnizarea de combustibil din Rusia. Pe 13 octombrie, în țară a fost instituită „starea de alertă” în sectorul gazelor, care a fost un pas pregătitor pentru instituirea Stării de Urgență.

În data de 22 octombrie a și fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#metan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.