Țarul Putin - cu buza umflată. Chișinăul a bătut palma cu Kievul pentru livrarea metanului în caz de necesitate

Compania ucraineană Naftogaz a semnat cu Energocom un acord cadru de livrare a 700 mil. metri cubi de gaz, în caz de necesitate. Potrivit surselor pe care le citează «Экономическая правда» din cadrul executivului de la Kiev, „părțile s-au înțeles pe fundalul livrărilor nesigure din partea Gazpromului, care a și amenințat că ar putea sista exportul de gaze”.

Republica Moldova urmează să plătească pentru gazul livrat de Ucraina. Deocamdată nu se spune care va fi prețul, dar metanul care ar urma să ajungă în țara noastră va fi și din achizițiile Kievului pe care le va face de pe piața europeană.

Chiar dacă părțile s-au înțeles, decizia finală aparține Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. După decizia luată de consiliul de administrație Naftogaz, acesta trebuie aprobată de Consiliul de supraveghere. Înainte de numire, aceste funcții sunt îndeplinite de acționarul Naftogaz – Guvern.

Ucraina este pregătită să pompeze încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz către UE, pe lângă cele 40 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom trebuie să îi pompeze în conformitate cu contractul de tranzit.

La 1 octombrie, Gazprom a prelungit pe o lună contractul cu Moldova pentru furnizarea de gaze. Însă deja pe data de 6, compania Moldovagaz a raportat că consumul de gaz în Moldova depășește temporar furnizarea de combustibil din Rusia. Pe 13 octombrie, în țară a fost instituită „starea de alertă” în sectorul gazelor, care a fost un pas pregătitor pentru instituirea Stării de Urgență.

În data de 22 octombrie a și fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#metan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.