Țarul Putin - cu buza umflată. Chișinăul a bătut palma cu Kievul pentru livrarea metanului în caz de necesitate

Compania ucraineană Naftogaz a semnat cu Energocom un acord cadru de livrare a 700 mil. metri cubi de gaz, în caz de necesitate. Potrivit surselor pe care le citează «Экономическая правда» din cadrul executivului de la Kiev, „părțile s-au înțeles pe fundalul livrărilor nesigure din partea Gazpromului, care a și amenințat că ar putea sista exportul de gaze”.

Republica Moldova urmează să plătească pentru gazul livrat de Ucraina. Deocamdată nu se spune care va fi prețul, dar metanul care ar urma să ajungă în țara noastră va fi și din achizițiile Kievului pe care le va face de pe piața europeană.

Chiar dacă părțile s-au înțeles, decizia finală aparține Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. După decizia luată de consiliul de administrație Naftogaz, acesta trebuie aprobată de Consiliul de supraveghere. Înainte de numire, aceste funcții sunt îndeplinite de acționarul Naftogaz – Guvern.

Ucraina este pregătită să pompeze încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz către UE, pe lângă cele 40 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom trebuie să îi pompeze în conformitate cu contractul de tranzit.

La 1 octombrie, Gazprom a prelungit pe o lună contractul cu Moldova pentru furnizarea de gaze. Însă deja pe data de 6, compania Moldovagaz a raportat că consumul de gaz în Moldova depășește temporar furnizarea de combustibil din Rusia. Pe 13 octombrie, în țară a fost instituită „starea de alertă” în sectorul gazelor, care a fost un pas pregătitor pentru instituirea Stării de Urgență.

În data de 22 octombrie a și fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#metan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.