Taxiuri zburătoare - noul domeniu de invetiții al companiilor aeriene. Vor aloca miliarde de dolari

Taxiurile zburătoare sunt tot mai aproape de realitate după ce o serie de companii din Marea Britanie şi Brazilia au făcut unele progrese comerciale.

Compania britanică Vertical Aerospace Group a primit comenzi condiţionate pentru până la 1.000 de avioane electrice, care ar putea să coste până la patru miliarde de dolari, de la o serie de companii aeriene printre care se numără American Airlines Group Inc. şi Virgin Atlantic Airways Ltd, scrie Agerpres.

De aasemenea, constructorul brazilian de avioane Embraer SA a anunţat că poartă discuţii pentru a transforma divizia sa care dezvoltă avioane electrice capabile să decoleze şi să aterizeze vertical într-o companie publică. Acest anunț a făcut ca acţiunile companiei Embraer să crească.

În California, start-up-ul Archer Aviation Inc. şi-a prezentat viitorul concept de taxi zburător, denumit Maker, după ce a obţinut o investiţie de 20 de milioane de dolari din partea companiei aeriene United Airlines Holdings Inc. Această companie intenţionează să cumpere până la 200 de avioane produse de Archer Aviation.

Cu toate că taxiurile zburătoare nu au fost aprobate pentru a fi utilizate în scop comercial, Autoritatea de reglementare în sectorul aeronautic din Europa estimează că aprobările ar putea fi acordate chiar din 2024. Companiile aeriene au început deja să lanseze comenzi pentru că văd un potenţial pentru a dezvolta o nouă linie de business care are legătură cu transportul local, pe măsură ce principala lor activitate, legată de transportul oamenilor pe distanţe lungi, este supusă la presiuni din cauza emisiilor de CO2 şi a pandemiei de Covid-19.

„Credem că acesta este începutul următoarei evoluţii a mobilităţii aeriene urbane. Acesta este probabil la fel de important ca era avioanelor cu reacţie”, spune Domhnal Slattery, director general la compania de leasing de avioane Avolon Holdings Ltd., care a decis să investească 15 milioane de dolari în Vertical Aerospace.

Taxiurile zburătoare sunt concepute pentru a transporta doar câţiva pasageri, fiind comparabile cu un elicopter electric. Însă sunt mai silenţioase, mai agile şi nu emit CO2, pentru că utilizează mai multe motoare electrice. Aceste avioane sunt concepute pentru a face curse pe distanţe scurte, pe o distanţă de 100 de mile (160 de kilometri) şi ar putea să îi transporte pe cei care vor să facă rapid naveta până la aeroport sau pentru o ieşire la sfârşit de weekend.

#taxi zburator #miliarde de dolari #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.