Taxiuri zburătoare - noul domeniu de invetiții al companiilor aeriene. Vor aloca miliarde de dolari

Taxiurile zburătoare sunt tot mai aproape de realitate după ce o serie de companii din Marea Britanie şi Brazilia au făcut unele progrese comerciale.

Compania britanică Vertical Aerospace Group a primit comenzi condiţionate pentru până la 1.000 de avioane electrice, care ar putea să coste până la patru miliarde de dolari, de la o serie de companii aeriene printre care se numără American Airlines Group Inc. şi Virgin Atlantic Airways Ltd, scrie Agerpres.

De aasemenea, constructorul brazilian de avioane Embraer SA a anunţat că poartă discuţii pentru a transforma divizia sa care dezvoltă avioane electrice capabile să decoleze şi să aterizeze vertical într-o companie publică. Acest anunț a făcut ca acţiunile companiei Embraer să crească.

În California, start-up-ul Archer Aviation Inc. şi-a prezentat viitorul concept de taxi zburător, denumit Maker, după ce a obţinut o investiţie de 20 de milioane de dolari din partea companiei aeriene United Airlines Holdings Inc. Această companie intenţionează să cumpere până la 200 de avioane produse de Archer Aviation.

Cu toate că taxiurile zburătoare nu au fost aprobate pentru a fi utilizate în scop comercial, Autoritatea de reglementare în sectorul aeronautic din Europa estimează că aprobările ar putea fi acordate chiar din 2024. Companiile aeriene au început deja să lanseze comenzi pentru că văd un potenţial pentru a dezvolta o nouă linie de business care are legătură cu transportul local, pe măsură ce principala lor activitate, legată de transportul oamenilor pe distanţe lungi, este supusă la presiuni din cauza emisiilor de CO2 şi a pandemiei de Covid-19.

„Credem că acesta este începutul următoarei evoluţii a mobilităţii aeriene urbane. Acesta este probabil la fel de important ca era avioanelor cu reacţie”, spune Domhnal Slattery, director general la compania de leasing de avioane Avolon Holdings Ltd., care a decis să investească 15 milioane de dolari în Vertical Aerospace.

Taxiurile zburătoare sunt concepute pentru a transporta doar câţiva pasageri, fiind comparabile cu un elicopter electric. Însă sunt mai silenţioase, mai agile şi nu emit CO2, pentru că utilizează mai multe motoare electrice. Aceste avioane sunt concepute pentru a face curse pe distanţe scurte, pe o distanţă de 100 de mile (160 de kilometri) şi ar putea să îi transporte pe cei care vor să facă rapid naveta până la aeroport sau pentru o ieşire la sfârşit de weekend.

#taxi zburator #miliarde de dolari #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.