Taxiuri zburătoare - noul domeniu de invetiții al companiilor aeriene. Vor aloca miliarde de dolari

Taxiurile zburătoare sunt tot mai aproape de realitate după ce o serie de companii din Marea Britanie şi Brazilia au făcut unele progrese comerciale.

Compania britanică Vertical Aerospace Group a primit comenzi condiţionate pentru până la 1.000 de avioane electrice, care ar putea să coste până la patru miliarde de dolari, de la o serie de companii aeriene printre care se numără American Airlines Group Inc. şi Virgin Atlantic Airways Ltd, scrie Agerpres.

De aasemenea, constructorul brazilian de avioane Embraer SA a anunţat că poartă discuţii pentru a transforma divizia sa care dezvoltă avioane electrice capabile să decoleze şi să aterizeze vertical într-o companie publică. Acest anunț a făcut ca acţiunile companiei Embraer să crească.

În California, start-up-ul Archer Aviation Inc. şi-a prezentat viitorul concept de taxi zburător, denumit Maker, după ce a obţinut o investiţie de 20 de milioane de dolari din partea companiei aeriene United Airlines Holdings Inc. Această companie intenţionează să cumpere până la 200 de avioane produse de Archer Aviation.

Cu toate că taxiurile zburătoare nu au fost aprobate pentru a fi utilizate în scop comercial, Autoritatea de reglementare în sectorul aeronautic din Europa estimează că aprobările ar putea fi acordate chiar din 2024. Companiile aeriene au început deja să lanseze comenzi pentru că văd un potenţial pentru a dezvolta o nouă linie de business care are legătură cu transportul local, pe măsură ce principala lor activitate, legată de transportul oamenilor pe distanţe lungi, este supusă la presiuni din cauza emisiilor de CO2 şi a pandemiei de Covid-19.

„Credem că acesta este începutul următoarei evoluţii a mobilităţii aeriene urbane. Acesta este probabil la fel de important ca era avioanelor cu reacţie”, spune Domhnal Slattery, director general la compania de leasing de avioane Avolon Holdings Ltd., care a decis să investească 15 milioane de dolari în Vertical Aerospace.

Taxiurile zburătoare sunt concepute pentru a transporta doar câţiva pasageri, fiind comparabile cu un elicopter electric. Însă sunt mai silenţioase, mai agile şi nu emit CO2, pentru că utilizează mai multe motoare electrice. Aceste avioane sunt concepute pentru a face curse pe distanţe scurte, pe o distanţă de 100 de mile (160 de kilometri) şi ar putea să îi transporte pe cei care vor să facă rapid naveta până la aeroport sau pentru o ieşire la sfârşit de weekend.

#taxi zburator #miliarde de dolari #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.