Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova au înregistrat una dintre cele mai bune performanțe din ultimii ani în prima jumătate a sezonului 2025–2026, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 124.184 tone de orz, cu 13,3% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului precedent, confirmând o redresare clară a acestui segment al pieței cerealelor.

Spre deosebire de grâu, orzul a beneficiat de o evoluție favorabilă a prețurilor. Prețul mediu de export a ajuns la 3,59 lei/kg, cu 14% mai mult decât în 2024 (3,15 lei/kg) și cu 19% peste nivelul din 2023, când orzul se vindea în medie cu doar 3,01 lei/kg. Mai mult, în sezonul curent orzul a depășit chiar și grâul ca preț, o situație rară pe piața cerealelor, unde grâul alimentar este de regulă produsul premium.

Creșterea prețurilor s-a reflectat direct în venituri. În iulie–decembrie 2025, exporturile de orz au generat 445,2 milioane lei, cu aproape 29% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, când încasările au fost de 345 milioane lei. Chiar și față de 2023, când volumele exportate au fost mai mari, dar la prețuri mult mai mici, rezultatul financiar din acest sezon este cu 11% mai ridicat, confirmând că 2025–2026 este unul dintre cele mai bune sezoane pentru orz din ultimii ani din punct de vedere valoric.

În luna decembrie 2025, exporturile de orz au fost practic epuizate: au fost livrate doar 376 de tone, echivalentul a aproximativ 15 camioane, iar fluxul comercial s-a încheiat încă din 11 decembrie, semn al golirii rapide a stocurilor. În această lună, o singură companie – AGRO-NOVA PRIM SRL – a mai realizat exporturi, ceea ce confirmă lipsa de marfă disponibilă pe piață.

Piața exporturilor de orz rămâne însă extrem de concentrată. Primele trei companii au realizat 80% din volumul total exportat: RUSAGRO-PRIM SRL – 42.040 tone (34%), OROM-IMEXPO SRL – 36.104 tone (29%) și AGRO-NOVA PRIM SRL – 21.801 tone (18%). Împreună, aceste firme domină aproape complet fluxul de export al orzului moldovenesc.

Pe harta destinațiilor externe, Cipru a fost liderul absolut, cu 53.896 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg. Totuși, potrivit lui Iurie Rija, Cipru a funcționat în principal ca hub logistic, de unde orzul moldovenesc a fost redirecționat către alte piețe din Mediterana și Orientul Mijlociu. Libanul a plătit un preț mai mare, de 3,92 lei/kg, iar livrările către Italia, Grecia și Emiratele Arabe Unite confirmă reorientarea exporturilor moldovenești către piețe alternative, mai flexibile și mai profitabile. În acest sezon, România a jucat doar un rol secundar în comerțul cu orz.