Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ratele de referință aplicabile creditelor garantate prin programul guvernamental de stimulare a investițiilor „373” vor crește ușor în prima jumătate a anului 2026, ceea ce ar putea duce la o scumpire moderată a finanțărilor pentru antreprenori.

Potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de referință va fi de 5,57% anual pentru creditele acordate în monedă națională și de 1,59% anual pentru cele în valută străină.

Prin comparație, în trimestrul IV al anului 2025, ratele de referință sunt mai mici, situându-se la 5,46% pentru împrumuturile în lei și 1,22% pentru cele în valută. Astfel, ambele categorii de credite înregistrează majorări.

Calculul ratelor de referință se bazează pe media ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase de bănci pe termene de 6–12 luni, la nivelul întregului sector bancar, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit ultimelor date oficiale, aproape 1000 de antreprenori au accesat credite prin programul „373”, ceea ce reprezintă circa 2,36% din cele aproximativ 41 500 de întreprinderi active din Republica Moldova. Valoarea totală a finanțărilor depășește 4 miliarde de lei.

Municipiul Chișinău rămâne lider după volumul investițiilor, cu 2,566 miliarde de lei, urmat de regiunea Centru, cu 1,892 miliarde de lei. În regiunea Nord, proiectele finanțate însumează 965 milioane de lei, în Sud – 347 milioane de lei, iar în UTA Găgăuzia – 233 milioane de lei.