Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.