Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației - Aliona Romanuk, în cadrul proiectului Podcast Impact

În cadrul proiectului Podcast Impact: Tehnici de manipulare pentru diseminarea informației, expertul Aliona Romanuk a vorbit despre amploarea și consecințele tehnicilor de manipulare în contextul războiului Rusiei din Ucraina.

Astfel este vorba de:

Folosirea Informației ca Armă:

Rusia a folosit consecvent dezinformarea ca o armă, încercând să creeze confuzie și discordie în Ucraina. De multe ori, folosesc mijloace media controlate de stat și platforme online pentru a disemina narative false, prezentând Ucraina într-o lumină negativă și încercând să submineze încrederea în guvernul său.

Propagarea Narativelor False:

Campaniile de dezinformare rusești implică în mod frecvent răspândirea unor povești fabricate și narative false. Aceste povești pot varia de la prezentarea liderilor ucraineni ca fiind corupți până la diseminarea teoriilor conspiraționiste despre acțiunile guvernului ucrainean.

Exploatarea Problemelor Sensibile:

Rusia exploatează probleme sensibile din Ucraina, precum nemulțumirile istorice și diviziile regionale, pentru a exacerba tensiunile și manipula opinia publică. Ei pot prezenta evenimente astfel încât să provoace furie și neîncredere între diferite grupuri etnice sau regionale.

Manipularea Social Media:

Eforturile rusești de dezinformare adesea folosesc platformele de socializare pentru a amplifica narativele false și a ajunge la un public mai larg. Trollii și roboții sunt utilizați pentru a inunda rețelele de socializare cu propagandă, făcându-le dificil de deosebit de adevărul din minciună.

Atacuri Cibernetice și Hacking:

Rusia a fost acuzată de efectuarea de atacuri cibernetice asupra instituțiilor și indivizilor ucraineni. Aceste atacuri pot duce la încălcări de date și scurgeri de informații sensibile, care pot fi apoi folosite în campaniile ulterioare de dezinformare.

Utilizarea Manipulatoare a Imaginilor și Videoclipurilor:

Imagini și videoclipuri manipulate sau fabricate sunt adesea folosite pentru a susține narative false. Aceste elemente vizuale pot fi distribuite pe rețelele de socializare pentru a crea o senzație de autenticitate, chiar dacă conținutul este complet fals.

Operațiuni cu Steag Fals:

Actorii ruși au fost cunoscuți pentru efectuarea de operațiuni cu steag fals, simulând evenimente care par a fi comise de entități ucrainene sau grupuri. Aceste operațiuni au ca scop provocarea de reacții internaționale și promovarea narativei despre Ucraina ca o țară destabilizată.

Negarea și Dezinformarea:

– Guvernul rus de obicei neagă implicarea în campaniile de dezinformare și se prezintă ca victimă a propagandei occidentale. Această tactică adaugă la confuzie și face mai dificilă pentru comunitatea internațională contracararea acestor eforturi în mod eficient.

Pentru a combate aceste tehnici manipulative rusești, Ucraina a întreprins măsuri pentru a îmbunătăți educația media, a intensificat măsurile de securitate cibernetică și a colaborat cu parteneri internaționali pentru a expune și contracara campaniile de dezinformare. De asemenea, creșterea conștientizării în rândul populației cu privire la prezența dezinformării și importanța acesteia.

#dezinfromare #propaganda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.