Tehnologiile verzi au nevoie de minerale rare. Care sunt aceste minerale și ce s-ar întâmpla în lipsa lor

Noile tehnologii verzi și ecologice, cum ar fi turbinele eoliene și mașinile electrice, vor avea nevoie de mai multe minerale așa-zise „critice”, adică acele metale și nemetale care există în rezerve limitate. Se așteaptă ca cererea pentru astfel de materiale să crească, ceea ce înseamnă că țintele anunțate pentru climă ar putea fi iluzorii.

Pentru a îndeplini toate obiectivele propuse referitoare la climă, oferta de minerale critice va trebui mărită în următoarele decenii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Un raport al organizaţiei din Paris, intitulat „Rolul mineralelor critice în tranziţia către energia curată”, se concentrează pe importanţa nichelului, cobaltului, litiului, cuprului şi elementelor de pământuri rare, relatează CNBC.

Cererea şi vulnerabilitatea ofertei variază foarte mult în funcţie de mineral, dar nevoile generale ale sectorului energetic pentru minerale critice ar putea creşte de până la 6 ori până în 2040, în funcţie de cât de repede vor acţiona guvernele pentru a reduce emisiile, arată raportul.

Potrivit Agenției, o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe resurse minerale decât o centrală electrică cu gaz de dimensiuni similare.

Totuși, se încearcă să fie găsite soluții, de exemplu, la sfârşitul lunii aprilie Departamentul pentru Energie al SUA a anunţat că a acordat o finanţare de 19 milioane de dolari pentru 13 proiecte axate pe producerea de elemente din pământuri rare şi minerale critice.

Elementele de pământuri rare şi mineralele critice sunt vitale pentru fabricarea bateriilor, magneţilor şi a altor componente importante pentru economia energiei curate.

Ce s-ar putea întâmpla fără aceste minerale?

Având în vedere că cererea pentru aceste materiale va creşte, vor fi de depăşit o serie de obstacole. Iată ce provocări a evidențiat Agenția referitor la lipsa de minerale. Acestea includ lanţurile de aprovizionare descrise că fiind „complexe şi uneori opace”; concentraţia ridicată de materiale într-un număr mic de ţări; standarde sociale şi de mediu mai dure de la producători; o scădere a calităţii depozitelor disponibile.

În acest context, există o eventuală neconcordanţă între ambiţiile climatice ale lumii şi disponibilitatea mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru realizarea acestor ambiţii, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, într-un comunicat.

Astfel, dacă nu sunt luate măsuri din timp și găsite soluții eficiente, țintele climatice ar putea deveni simple iluzii. Guvernele vor trebui să vină cu un răspuns cât mai concret în această problemă, spun reprezentanții Agenției.

#provocari #tinte climatice #minerale rare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.