Tehnologiile verzi au nevoie de minerale rare. Care sunt aceste minerale și ce s-ar întâmpla în lipsa lor

Noile tehnologii verzi și ecologice, cum ar fi turbinele eoliene și mașinile electrice, vor avea nevoie de mai multe minerale așa-zise „critice”, adică acele metale și nemetale care există în rezerve limitate. Se așteaptă ca cererea pentru astfel de materiale să crească, ceea ce înseamnă că țintele anunțate pentru climă ar putea fi iluzorii.

Pentru a îndeplini toate obiectivele propuse referitoare la climă, oferta de minerale critice va trebui mărită în următoarele decenii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Un raport al organizaţiei din Paris, intitulat „Rolul mineralelor critice în tranziţia către energia curată”, se concentrează pe importanţa nichelului, cobaltului, litiului, cuprului şi elementelor de pământuri rare, relatează CNBC.

Cererea şi vulnerabilitatea ofertei variază foarte mult în funcţie de mineral, dar nevoile generale ale sectorului energetic pentru minerale critice ar putea creşte de până la 6 ori până în 2040, în funcţie de cât de repede vor acţiona guvernele pentru a reduce emisiile, arată raportul.

Potrivit Agenției, o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe resurse minerale decât o centrală electrică cu gaz de dimensiuni similare.

Totuși, se încearcă să fie găsite soluții, de exemplu, la sfârşitul lunii aprilie Departamentul pentru Energie al SUA a anunţat că a acordat o finanţare de 19 milioane de dolari pentru 13 proiecte axate pe producerea de elemente din pământuri rare şi minerale critice.

Elementele de pământuri rare şi mineralele critice sunt vitale pentru fabricarea bateriilor, magneţilor şi a altor componente importante pentru economia energiei curate.

Ce s-ar putea întâmpla fără aceste minerale?

Având în vedere că cererea pentru aceste materiale va creşte, vor fi de depăşit o serie de obstacole. Iată ce provocări a evidențiat Agenția referitor la lipsa de minerale. Acestea includ lanţurile de aprovizionare descrise că fiind „complexe şi uneori opace”; concentraţia ridicată de materiale într-un număr mic de ţări; standarde sociale şi de mediu mai dure de la producători; o scădere a calităţii depozitelor disponibile.

În acest context, există o eventuală neconcordanţă între ambiţiile climatice ale lumii şi disponibilitatea mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru realizarea acestor ambiţii, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, într-un comunicat.

Astfel, dacă nu sunt luate măsuri din timp și găsite soluții eficiente, țintele climatice ar putea deveni simple iluzii. Guvernele vor trebui să vină cu un răspuns cât mai concret în această problemă, spun reprezentanții Agenției.

#provocari #tinte climatice #minerale rare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.