Tehnologiile verzi au nevoie de minerale rare. Care sunt aceste minerale și ce s-ar întâmpla în lipsa lor

Noile tehnologii verzi și ecologice, cum ar fi turbinele eoliene și mașinile electrice, vor avea nevoie de mai multe minerale așa-zise „critice”, adică acele metale și nemetale care există în rezerve limitate. Se așteaptă ca cererea pentru astfel de materiale să crească, ceea ce înseamnă că țintele anunțate pentru climă ar putea fi iluzorii.

Pentru a îndeplini toate obiectivele propuse referitoare la climă, oferta de minerale critice va trebui mărită în următoarele decenii, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Un raport al organizaţiei din Paris, intitulat „Rolul mineralelor critice în tranziţia către energia curată”, se concentrează pe importanţa nichelului, cobaltului, litiului, cuprului şi elementelor de pământuri rare, relatează CNBC.

Cererea şi vulnerabilitatea ofertei variază foarte mult în funcţie de mineral, dar nevoile generale ale sectorului energetic pentru minerale critice ar putea creşte de până la 6 ori până în 2040, în funcţie de cât de repede vor acţiona guvernele pentru a reduce emisiile, arată raportul.

Potrivit Agenției, o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe resurse minerale decât o centrală electrică cu gaz de dimensiuni similare.

Totuși, se încearcă să fie găsite soluții, de exemplu, la sfârşitul lunii aprilie Departamentul pentru Energie al SUA a anunţat că a acordat o finanţare de 19 milioane de dolari pentru 13 proiecte axate pe producerea de elemente din pământuri rare şi minerale critice.

Elementele de pământuri rare şi mineralele critice sunt vitale pentru fabricarea bateriilor, magneţilor şi a altor componente importante pentru economia energiei curate.

Ce s-ar putea întâmpla fără aceste minerale?

Având în vedere că cererea pentru aceste materiale va creşte, vor fi de depăşit o serie de obstacole. Iată ce provocări a evidențiat Agenția referitor la lipsa de minerale. Acestea includ lanţurile de aprovizionare descrise că fiind „complexe şi uneori opace”; concentraţia ridicată de materiale într-un număr mic de ţări; standarde sociale şi de mediu mai dure de la producători; o scădere a calităţii depozitelor disponibile.

În acest context, există o eventuală neconcordanţă între ambiţiile climatice ale lumii şi disponibilitatea mineralelor critice, care sunt esenţiale pentru realizarea acestor ambiţii, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, într-un comunicat.

Astfel, dacă nu sunt luate măsuri din timp și găsite soluții eficiente, țintele climatice ar putea deveni simple iluzii. Guvernele vor trebui să vină cu un răspuns cât mai concret în această problemă, spun reprezentanții Agenției.

#provocari #tinte climatice #minerale rare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.