Telefonul fix dispare – nu-i mai atrage pe moldoveni! Mobilmania face ravagii în rândul populației

04 Ian. 2024, 11:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2024, 11:03 // Actual //  bani.md

În trimestrul III al anului 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizatorilor de telefonie mobilă și servicii de Internet fix în Republica Moldova, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI).

Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 4,2%, ajungând la aproximativ 5,3 milioane de utilizatori, reflectând o creștere de 0,5% a numărului de cartele SIM active față de trimestrul III al anului 2022, totalizând 4,2 milioane de utilizatori/cartele SIM.

În ceea ce privește piața serviciilor de telefonie fixă, aceasta a continuat trendul descendent, cu o scădere de 13,6% în venitul cu amănuntul față de trimestrul III 2022, atingând 41,8 milioane de lei. Numărul de abonați la telefonie fixă a înregistrat o scădere de 5,3%, ajungând la 916,6 mii abonați.

În contrast, serviciile de Internet fix au înregistrat o creștere semnificativă, cu un număr de abonați de 825,2 mii în trimestrul III 2023, reflectând o creștere de 4,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Rata de penetrare la nivel național a serviciilor de acces la Internet fix a crescut la 32,8% la 100 de locuitori și la 71,5% la 100 de gospodării.

Din totalul abonaților la Internet fix, 90,6% utilizează rețeaua FTTx, 8,3% xDSL, 0,7% cablu coaxial (DOCSIS), și 0,4% alte tehnologii. Creșterea semnificativă a utilizatorilor de telefonie mobilă și Internet fix indică o tendință continuă de adoptare și dependență de serviciile de comunicații electronice în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!