Toamna se numără diversiunile. În Moldova

13 Sept. 2022, 05:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2022, 05:05 // Actual //  bani.md

Dacă nu prin atac armat, devenit improbabil după eșecurile din Ucraina, rușii vor încerca să provoace destabilizări majore în Republica Moldova pentru a obține alegeri anticipate și a debarca actuala putere proeuropeană, scrie Vitalie Ciobanu într-un editorial pentru DW.

Mai multe voci prezic mișcări de protest în această toamnă la Chișinău și în alte localități.

Inițiatorii prezumați ai acestor diversiuni sunt Șor, Plahotniuc și Platon – oligarhii fugari, cercetați penal în absență. Scumpirile și apropierea iernii le vor oferi prilejul să exploateze fricile populației, să le canalizeze împotriva guvernării.

Din 1 octombrie rușii ar putea opri gazele pentru Republica Moldova, întrucât, spune ministrul Andrei Spânu, cel care a negociat toamna trecută noul contract cu Gazprom, ar intra în vigoare o nouă formulă de calcul al prețului la gaze, mai avantajoasă pentru moldoveni. În realitate, o decizie de sistare a gazului s-ar combina cu protestele planificate de opoziția pro-rusă de la Chișinău, i-ar sufla în vele, cum se spune.

Opoziția reproșează actualei puteri că nu se duce la Moscova să cerșească un preț mai mic la gaze. Asta i-au cerut, obraznic, și liderii găgăuzi președintei Maia Sandu, săptămâna trecută, la Comrat, ceea ce guvernarea nu-și poate permite. Ar însemna să spargă frontul solidarității cu Ucraina, să compromită relațiile cu Occidentul, acum după ce Moldova a devenit stat-candidat la aderare. Ar fi curată sinucidere politică.

Emisari pro-ruși de la Chișinău, în discuții la Moscova

Presa de la Chișinău a scris sâmbătă, 10 septembrie, că la Moscova s-au deplasat (nu se știe pe ce cale) trei deputați din parlamentul de la Chișinău: Reghina Apostolova și Petru Jardan de la partidul „Șor” (cercetați și ei penal într-o vreme, dar cercetați degeaba, ca și șeful lor de partid), însoțiți de Constantin Starîș de la comuniști și socialiști.

Citez mai departe dintr-un comunicat plasat pe un site apropiat opoziției: „Deputații moldoveni au analizat, împreună cu președintele Comitetului pentru Relații Internaționale al Dumei de Stat al Federației Ruse, Leonid Sluțki, posibilitatea dezvoltării relațiilor comercial-economice cu raionul Orhei. Printre subiectele centrale au fost reluarea exporturilor producătorilor agricoli din Orhei în Rusia și aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, în contextul crizei energetice care afectează Republica Moldova.”

Trădare, dar să știm și noi, nu-i așa?… De ce Orhei? Pentru că acesta e fieful „pribeagului” Ilan Șor, oraș condus în continuare de un primar de la acest partid. Nu e clar cum ar putea obține gaz mai ieftin regiuni separate ale Republicii Moldova, decât dacă ar trage rușii conducte aeriene peste Ucraina spre Comrat și Orhei sau dacă ar săpa tuneluri de zeci de mii de kilometri. Miza vizitei celor trei la Moscova este una propagandistică, de pregătire a viitoarelor proteste „de masă”.

Zboruri civile Chișinău-Moscova?

Subiectul gazelor nu e singurul speculat de pro-ruși. Acum două zile, compania Air Moldova, deținută de doi cetățeni israelieni, în spatele cărora se află tot Ilan Șor, anunța că de la 1 octombrie va relua zborurile spre și din Federația Rusă. Ce coincidență! Adică un pod aerian pentru agentura Moscovei, și asta în timp ce Uniunea Europeană și-a închis demult spațiul aerian pentru ruși.

„Este o minciună, o știre deliberată, lansată de cei care vor să destabilizeze Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului. În consecință, Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova a interzis operatorilor aerieni naționali să efectueze zboruri spre Rusia, dar putem fi siguri că provocările nu se vor opri aici. Observatorii scenei politice basarabene atrag atenția și asupra activității subversive a Casei Ruse de la Chișinău, care continuă să promoveze teza că moldovenii ar fi unul din „popoarele Rusiei”, văzuți în Uniunea Sovietică drept niște „ruși italieni” (sic!).

Guvernanții de la Chișinău dau senzația că se mișcă prea lent, că întreprind acțiuni împotriva unor infractori periculoși abia după ce presa îi trage de mânecă. Justiția, procuratura, instituțiile abilitate cu siguranța națională, în pofida unor schimbări la vârf din ultimul timp, lucrează amatoristic, par complet defazate, închistate într-o inerție păgubitoare, așteaptă indicații „de sus” pentru identificarea inamicilor interni și externi. Ar trebui să le spună cineva în față: „Domnilor, ori livrați rezultate pe potriva fișei postului pentru care sunteți plătiți, ori eliberați fotoliile!”

Schimbări și remanieri guvernamentale

Întrebarea este de unde să găsești alții mai buni? După ce și președinta Maia Sandu a vorbit despre nevoia unor schimbări în guvern, constrânsă de criticile presei și de derapajele unor miniștri, iată că și premierul Natalia Gavrilița a recunoscut că vor trebui făcute remanieri în Executiv, dar și demiteri la nivelele inferioare ale aparatului de stat, „nu pentru că oamenii respectivi n-ar fi fost buni, a precizat ea, ci pentru că avem nevoie de o impulsionare pe anumite sectoare” – încercând astfel să apere intangibilitatea cabinetului său. Lăsați perifrazele, îți vine să spui, mai multă determinare, doamnă prim-ministru!

Dacă în primele luni ale invaziei rusești prudența guvernării moldovene era de înțeles – debarcarea rușilor la Odessa părea încă posibilă (ea încă nu poate fi exclusă cu totul), azi, „umblatul pe vârfuri” nu se justifică sub nicio formă. Moscova nu are nicio simpatie pentru actuala guvernare de la Chișinău și în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Republicii Moldova își va activa, în pragul iernii, toate resursele.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.