Topul băncilor după profit. Din ce au făcut bani bancherii

Cel 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit net de 1,4 miliarde de lei cu 43% mai mult în opt luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au cumulat 86,5% – 1,2 miliarde de lei din totalul profitului înregistrat de cele 11 bănci. Este vorba de Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank – bănci de importanță sistemică.

Aproximativ 191,73 milioane lei profit net a fost înregistrat de celelalte 7 bănci. În același timp, la 10 din 11 bănci, care au înregistrat profit în cele opt luni, sumele au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar în cazul unei bănci, profitul s-a redus.

Cel mai mare profit a contabilizat Moldova-Agroindbank – 430,26 milioane lei față 393,5 milioane de lei, Moldindconbank – 388,66 milioane lei comparativ cu 261,5 milioane de lei, Victoriabank – 217,36 milioane lei față de 141,6 milioane de lei și OTP Bank – 189,95 milioane lei față de 59,25 milioane de lei.

Celelalte bănci, care sunt mai mici după valoarea actielor au totalizat și un profit mai mic. ProCreditBank – 61,19 milioane lei, FinComBank – 45,56 milioane lei, Energbank – 32,66 milioane lei, Eximbank – 26,51 milioane lei, Comertbank – 12,26 milioane lei, EuroCreditBank – 10,67 milioane lei, BCR Chișinău – 2,88 milioane lei.

În 2020 – anul debutului pandemiei, profitul băncilor s-a redus cu 27%, la 1,6 miliarde de lei.

Bancherii au făcut cei mai mulți bani din dobânzi – 3,1 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 1,5 miliarde de lei și diferențele de curs – 734 milioane de lei.

#bănci #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.