Topul băncilor după profit. Din ce au făcut bani bancherii

Cel 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit net de 1,4 miliarde de lei cu 43% mai mult în opt luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au cumulat 86,5% – 1,2 miliarde de lei din totalul profitului înregistrat de cele 11 bănci. Este vorba de Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank – bănci de importanță sistemică.

Aproximativ 191,73 milioane lei profit net a fost înregistrat de celelalte 7 bănci. În același timp, la 10 din 11 bănci, care au înregistrat profit în cele opt luni, sumele au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar în cazul unei bănci, profitul s-a redus.

Cel mai mare profit a contabilizat Moldova-Agroindbank – 430,26 milioane lei față 393,5 milioane de lei, Moldindconbank – 388,66 milioane lei comparativ cu 261,5 milioane de lei, Victoriabank – 217,36 milioane lei față de 141,6 milioane de lei și OTP Bank – 189,95 milioane lei față de 59,25 milioane de lei.

Celelalte bănci, care sunt mai mici după valoarea actielor au totalizat și un profit mai mic. ProCreditBank – 61,19 milioane lei, FinComBank – 45,56 milioane lei, Energbank – 32,66 milioane lei, Eximbank – 26,51 milioane lei, Comertbank – 12,26 milioane lei, EuroCreditBank – 10,67 milioane lei, BCR Chișinău – 2,88 milioane lei.

În 2020 – anul debutului pandemiei, profitul băncilor s-a redus cu 27%, la 1,6 miliarde de lei.

Bancherii au făcut cei mai mulți bani din dobânzi – 3,1 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 1,5 miliarde de lei și diferențele de curs – 734 milioane de lei.

#bănci #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.