Topul băncilor după profit. Din ce au făcut bani bancherii

21 Sept. 2021, 09:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Sept. 2021, 09:07 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Cel 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit net de 1,4 miliarde de lei cu 43% mai mult în opt luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au cumulat 86,5% – 1,2 miliarde de lei din totalul profitului înregistrat de cele 11 bănci. Este vorba de Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank – bănci de importanță sistemică.

Aproximativ 191,73 milioane lei profit net a fost înregistrat de celelalte 7 bănci. În același timp, la 10 din 11 bănci, care au înregistrat profit în cele opt luni, sumele au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar în cazul unei bănci, profitul s-a redus.

Cel mai mare profit a contabilizat Moldova-Agroindbank – 430,26 milioane lei față 393,5 milioane de lei, Moldindconbank – 388,66 milioane lei comparativ cu 261,5 milioane de lei, Victoriabank – 217,36 milioane lei  față de 141,6 milioane de lei și OTP Bank – 189,95 milioane lei  față de 59,25 milioane de lei.

Celelalte bănci, care sunt mai mici după valoarea actielor au totalizat și un profit mai mic. ProCreditBank – 61,19 milioane lei, FinComBank – 45,56 milioane lei, Energbank – 32,66 milioane lei, Eximbank – 26,51 milioane lei, Comertbank – 12,26 milioane lei, EuroCreditBank – 10,67 milioane lei, BCR Chișinău – 2,88 milioane lei.

În 2020 – anul debutului pandemiei, profitul băncilor s-a redus cu 27%, la 1,6 miliarde de lei.

Bancherii au făcut cei mai mulți bani din dobânzi – 3,1 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 1,5 miliarde de lei și diferențele de curs – 734 milioane de lei.

Realitatea Live

03 Nov. 2025, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
03 Nov. 2025, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII