Topul băncilor după profit. Din ce au făcut bani bancherii

Cel 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit net de 1,4 miliarde de lei cu 43% mai mult în opt luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au cumulat 86,5% – 1,2 miliarde de lei din totalul profitului înregistrat de cele 11 bănci. Este vorba de Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank – bănci de importanță sistemică.

Aproximativ 191,73 milioane lei profit net a fost înregistrat de celelalte 7 bănci. În același timp, la 10 din 11 bănci, care au înregistrat profit în cele opt luni, sumele au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar în cazul unei bănci, profitul s-a redus.

Cel mai mare profit a contabilizat Moldova-Agroindbank – 430,26 milioane lei față 393,5 milioane de lei, Moldindconbank – 388,66 milioane lei comparativ cu 261,5 milioane de lei, Victoriabank – 217,36 milioane lei față de 141,6 milioane de lei și OTP Bank – 189,95 milioane lei față de 59,25 milioane de lei.

Celelalte bănci, care sunt mai mici după valoarea actielor au totalizat și un profit mai mic. ProCreditBank – 61,19 milioane lei, FinComBank – 45,56 milioane lei, Energbank – 32,66 milioane lei, Eximbank – 26,51 milioane lei, Comertbank – 12,26 milioane lei, EuroCreditBank – 10,67 milioane lei, BCR Chișinău – 2,88 milioane lei.

În 2020 – anul debutului pandemiei, profitul băncilor s-a redus cu 27%, la 1,6 miliarde de lei.

Bancherii au făcut cei mai mulți bani din dobânzi – 3,1 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 1,5 miliarde de lei și diferențele de curs – 734 milioane de lei.

#bănci #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Rusiei a aprobat în lectura a treia un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile. Potrivit documentului, aceste declarații vor fi prezentate doar în „cazuri speciale”, cum ar fi numirea într-o funcție publică, transferul dintr-o instituție în alta sau includerea într-un rezervă federală de cadre, notează BBC.

Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală și anumite funcții din organizații cu participare de stat. Până acum, declarațiile erau depuse anual.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov („Rusia Unită”), susține că noul mecanism permite renunțarea la un sistem „arhaic” de control și va face verificările mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui, informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja vizibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022, coordonat de Administrația Prezidențială și operat de Serviciul Federal de Pază. Aceste date nu sunt publice.

Inițiatorii legii afirmă că modificările sunt menite să „îmbunătățească activitatea anticorupție” și să facă sistemul de control mai eficient. „Nu anulăm declarațiile și nu trimitem funcționarii în umbră, ci perfecționăm procedura”, a declarat Piskariov.

Totuși, proiectul a fost criticat chiar în Parlament. Deputatul Viaceslav Marhaev (Partidul Comunist) a spus că, pe fundalul marilor scandaluri de corupție din ultimii ani, legea pare „stranie și discutabilă”. Mihail Deliaghin („Rusia Justă”) a afirmat că inițiativa contravine principiilor de bază ale responsabilității și transparenței față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise elimină rolul controlului public. Deputatul Andrei Kuznețov („Rusia Justă”) a întrebat cine va verifica imparțialitatea sistemului „Poseidon”, subliniind că transparența publică era anterior o garanție împotriva abuzurilor.

Criticii mai amintesc că, în trecut, investigațiile jurnalistice bazate inclusiv pe declarații de avere au scos la iveală cazuri majore de corupție, de la proprietăți nedeclarate în străinătate până la scheme complexe de îmbogățire a unor înalți demnitari. Experții independenți consideră că eliminarea declarațiilor anuale reprezintă un nou pas spre închiderea sistemului de stat rus și limitarea controlului public asupra averilor funcționarilor.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin. Dacă va fi promulgat, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.