Topul băncilor după profit. Din ce au făcut bani bancherii

Cel 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit net de 1,4 miliarde de lei cu 43% mai mult în opt luni ale anului 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Patru bănci au cumulat 86,5% – 1,2 miliarde de lei din totalul profitului înregistrat de cele 11 bănci. Este vorba de Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank și OTP Bank – bănci de importanță sistemică.

Aproximativ 191,73 milioane lei profit net a fost înregistrat de celelalte 7 bănci. În același timp, la 10 din 11 bănci, care au înregistrat profit în cele opt luni, sumele au crescut în comparație cu aceeași perioadă din 2020, iar în cazul unei bănci, profitul s-a redus.

Cel mai mare profit a contabilizat Moldova-Agroindbank – 430,26 milioane lei față 393,5 milioane de lei, Moldindconbank – 388,66 milioane lei comparativ cu 261,5 milioane de lei, Victoriabank – 217,36 milioane lei față de 141,6 milioane de lei și OTP Bank – 189,95 milioane lei față de 59,25 milioane de lei.

Celelalte bănci, care sunt mai mici după valoarea actielor au totalizat și un profit mai mic. ProCreditBank – 61,19 milioane lei, FinComBank – 45,56 milioane lei, Energbank – 32,66 milioane lei, Eximbank – 26,51 milioane lei, Comertbank – 12,26 milioane lei, EuroCreditBank – 10,67 milioane lei, BCR Chișinău – 2,88 milioane lei.

În 2020 – anul debutului pandemiei, profitul băncilor s-a redus cu 27%, la 1,6 miliarde de lei.

Bancherii au făcut cei mai mulți bani din dobânzi – 3,1 miliarde de lei, onorarii și comisioane – 1,5 miliarde de lei și diferențele de curs – 734 milioane de lei.

#bănci #criză #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.