Tot mai puţine soluţii: UE îşi propune să împiedice ţările terţe din a mai ajuta Rusia să ocoloească sancţiunil

Uniunea Europeană discută un nou mecanism pentru a viza ţările terţe despre care se crede că nu fac suficient pentru a împiedica Rusia să eludeze regimul de sancţiuni, scrie Bloomberg.

Tările membre îşi propun, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare a mai multor restricţii de export existente şi să interzică mai multe mărfuri care tranzitează Rusia.
Pachetul de sancţiuni, al 11-lea UE din februarie 2022, se va concentra în principal pe înlăturarea lacunelor în măsurile deja adoptate, precum şi pe consolidarea capacităţii blocului de a-şi aplica restricţiile. Este o reacţie la modul în care Moscova a reuşit până acum să obţină numeroase bunuri sancţionate prin ţări terţe.

Importurile în Rusia de bunuri precum semiconductori, circuite integrate şi alte tehnologii au crescut din ţări precum Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi China.

Sancţiunile UE necesită sprijinul tuturor statelor membre pentru a fi adoptate. Ţările membre îşi propun să finalizeze măsurile înaintea unui summit G7 la sfârşitul acestei luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.