Tovarăși în sancțiuni! Poate Iranul să ajute Rusia să treacă peste furtuna economică

De la începutul războiului din Ucraina, relațiile dintre Rusia și Iran au înflorit. După ce a fost lovită de o nouă serie de sancțiuni occidentale dure din cauza invaziei sale în Ucraina, Moscova a început să caute parteneri alternativi printre alte țări tradițional anti-occidentale, inclusiv pentru a ocoli restricțiile comerciale, iar Iranul pare să fie unul dintre cei mai promițători. Aceasta este opinia lui Nikita Smagin, expert în contextul Iranului în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, scrie infofinanciar.ro.

Aspectul relației lor care a atras cel mai mult atenția în ultima vreme este utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene pentru a teroriza orașele ucrainene. Atât guvernul rus, cât și cel iranian au negat că dronele kamikaze pe care armata rusă le folosește în Ucraina sunt iraniene, dar toate dovezile sugerează că sunt iraniene. Serviciile de informații militare ucrainene au declarat la sfârșitul lunii octombrie că Iranul este, de asemenea, pe punctul de a începe să aprovizioneze Rusia cu rachete. Totuși, aceasta este departe de a fi amploarea proiectelor lor comune.

Iranul și Rusia, prieteni la cataramă

În acest an s-a înregistrat un număr record de întâlniri între înalți oficiali ruși și omologii lor iranieni, inclusiv o vizită la Teheran a președintelui rus Vladimir Putin. În cadrul acestor întâlniri s-a discutat mult despre cum să se ocolească sancțiunile occidentale cu ajutorul Iranului. De asemenea, acestea au avut ca scop să arate publicului intern rus că Rusia nu este izolată pe scena internațională, în ciuda eforturilor occidentale, conform themoscowtimes.com.

Întâlnirile au dus și la acorduri concrete. Gazprom, de exemplu, a promis să investească 40 de miliarde de dolari în sectorul petrolier și al gazelor naturale din Iran, în timp ce piesele de schimb iraniene atât pentru autovehicule și avioane, cât și pentru vehiculele în sine, vor fi exportate în Rusia. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de zboruri între cele două țări, în timp ce cifra lor de afaceri comercială, care se ridica la 4 miliarde de dolari în 2021, ar putea ajunge la 6 miliarde de dolari „în viitorul apropiat”, potrivit Teheranului.

Acest lucru nu înseamnă însă că Iranul va putea compensa economia rusă pentru pierderile suferite în urma sancțiunilor occidentale. Chiar dacă aceste previziuni privind creșterea cifrei de afaceri comerciale sunt corecte, aceasta reprezintă totuși mai puțin de 1% din totalul comerțului exterior al Rusiei. Există un decalaj uriaș între Iran și țări precum Turcia, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia se ridică la aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an.

Va putea Iranul salva Rusia

Chiar și noile acorduri au stârnit mai multe îndoieli decât optimism. Industria aviației civile iraniene este în criză de mulți ani (și din cauza sancțiunilor occidentale) și, cu siguranță, nu va fi salvată prin vânzarea de piese individuale către Rusia. Industria auto iraniană a cunoscut, de asemenea, zile mai bune. Anul acesta, guvernul a decis să oprească producția unei serii de modele din cauza consumului excesiv de combustibil, a standardelor de siguranță și ecologice slabe și a costurilor ridicate în comparație cu modelele similare fabricate în alte părți. Acesta va compensa deficitul prin importul de mașini străine.

Există domenii în care Iranul ar putea ocupa o nișă pe piața rusă, cum ar fi produsele farmaceutice, materialele de construcții și produsele cosmetice. Dar potențialul de dezvoltare nu este deloc nelimitat.

Nici punerea în aplicare a unor proiecte de stat rusești de mare anvergură în Iran și rentabilizarea acestora nu va fi un lucru simplu. Teheranul are un deficit de valută forte și se luptă de ani de zile cu un deficit bugetar. Acest lucru a creat probleme pentru Moscova în trecut: Iranul încă nu și-a achitat datoriile față de Rusia pentru construirea centralei nucleare de la Bushehr. În 2021, încă mai datora peste 500 de milioane de dolari.

Noile inițiative, cum ar fi construcția centralei electrice Sirik și electrificarea căilor ferate iraniene, ar urma să fie finanțate cu ajutorul unui împrumut rusesc în valoare de 5 miliarde de dolari. Dacă misiunea Moscovei este de a-și spori influența politică în Iran folosind aceste proiecte, atunci abordarea sa poate fi poate justificată. Dar cu siguranță nu va ajuta la salvarea economiei rusești într-o perioadă de sancțiuni.

Situația din Iran este una cu probleme

Orice proiect ar putea fi complicat și mai mult de diferitele valuri de proteste în creștere pe care Iranul le înregistrează în ultimele 18 luni. Izbucnirile de agitație devin din ce în ce mai masive, mai prelungite și mai intransigente în critica lor la adresa regimului politic al țării.

Răspunsul dur al autorităților, închiderea locurilor publice și limitarea accesului la internet nu face decât să înrăutățească situația. În cazul în care guvernul pierde controlul asupra situației din țară în general, sau chiar în regiuni individuale, Iranul ar putea fi aruncat într-o criză gravă, de tip venezuelean, care ar putea duce la creșterea criminalității, la probleme fiscale și la dificultăți în menținerea infrastructurii critice. Acest nivel de instabilitate creează riscuri serioase pentru investiții și împiedică punerea în aplicare a oricăror acorduri.

Un alt obstacol major în calea cooperării este faptul că, în Iran, Rusia este încă privită, din motive istorice, ca o putere colonială care încearcă să obțină controlul asupra resurselor locale. Sondajele arată că opinia publică despre Rusia a scăzut în Iran după invazia din Ucraina. În februarie și martie, au existat chiar și proteste la scară mică în Teheran împotriva acțiunilor Moscovei.

Este o realizare apropierea de Rusia?

Prin urmare, nu va fi ușor pentru autoritățile iraniene să prezinte publicului apropierea de Rusia ca pe o realizare. Înțelegerile majore cu Moscova ar putea declanșa la rândul lor noi proteste: chiar anul trecut, au avut loc demonstrații în masă la Teheran în urma semnării unui acord de cooperare strategică pe termen lung cu China.

Iranul ar putea învăța Rusia multe despre cum să trăiască sub sancțiuni: acesta este într-adevăr domeniul cu cel mai mare potențial de schimb de experiență. Exemplul Iranului arată, totuși, că, deși impactul negativ al sancțiunilor poate fi atenuat, nu poate fi anulat în totalitate. PIB-ul Iranului în termeni absoluți este astăzi aproximativ la nivelul din 2010-2011, când a fost introdus principalul pachet de sancțiuni împotriva Teheranului, în timp ce pe cap de locuitor este la nivelul din 2004-2005. Experiența iraniană nu este deloc una inspirată.

Având în vedere că apropierea dintre Moscova și Teheran nu dă semne că se va încheia prea curând, potențialul de cooperare în anumite domenii, cum ar fi tehnologia militară, poate părea promițător. Dar nu se poate conta pe Iran pentru a ajuta economia rusă să reziste în mod semnificativ la impactul sancțiunilor.

#sanctiuni #Iran #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.