De la începutul războiului din Ucraina, relațiile dintre Rusia și Iran au înflorit. După ce a fost lovită de o nouă serie de sancțiuni occidentale dure din cauza invaziei sale în Ucraina, Moscova a început să caute parteneri alternativi printre alte țări tradițional anti-occidentale, inclusiv pentru a ocoli restricțiile comerciale, iar Iranul pare să fie unul dintre cei mai promițători. Aceasta este opinia lui Nikita Smagin, expert în contextul Iranului în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, scrie infofinanciar.ro.

Aspectul relației lor care a atras cel mai mult atenția în ultima vreme este utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene pentru a teroriza orașele ucrainene. Atât guvernul rus, cât și cel iranian au negat că dronele kamikaze pe care armata rusă le folosește în Ucraina sunt iraniene, dar toate dovezile sugerează că sunt iraniene. Serviciile de informații militare ucrainene au declarat la sfârșitul lunii octombrie că Iranul este, de asemenea, pe punctul de a începe să aprovizioneze Rusia cu rachete. Totuși, aceasta este departe de a fi amploarea proiectelor lor comune.

Iranul și Rusia, prieteni la cataramă

În acest an s-a înregistrat un număr record de întâlniri între înalți oficiali ruși și omologii lor iranieni, inclusiv o vizită la Teheran a președintelui rus Vladimir Putin. În cadrul acestor întâlniri s-a discutat mult despre cum să se ocolească sancțiunile occidentale cu ajutorul Iranului. De asemenea, acestea au avut ca scop să arate publicului intern rus că Rusia nu este izolată pe scena internațională, în ciuda eforturilor occidentale, conform themoscowtimes.com. 

Întâlnirile au dus și la acorduri concrete. Gazprom, de exemplu, a promis să investească 40 de miliarde de dolari în sectorul petrolier și al gazelor naturale din Iran, în timp ce piesele de schimb iraniene atât pentru autovehicule și avioane, cât și pentru vehiculele în sine, vor fi exportate în Rusia. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de zboruri între cele două țări, în timp ce cifra lor de afaceri comercială, care se ridica la 4 miliarde de dolari în 2021, ar putea ajunge la 6 miliarde de dolari „în viitorul apropiat”, potrivit Teheranului.

Acest lucru nu înseamnă însă că Iranul va putea compensa economia rusă pentru pierderile suferite în urma sancțiunilor occidentale. Chiar dacă aceste previziuni privind creșterea cifrei de afaceri comerciale sunt corecte, aceasta reprezintă totuși mai puțin de 1% din totalul comerțului exterior al Rusiei. Există un decalaj uriaș între Iran și țări precum Turcia, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia se ridică la aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an.

Va putea Iranul salva Rusia

Chiar și noile acorduri au stârnit mai multe îndoieli decât optimism. Industria aviației civile iraniene este în criză de mulți ani (și din cauza sancțiunilor occidentale) și, cu siguranță, nu va fi salvată prin vânzarea de piese individuale către Rusia. Industria auto iraniană a cunoscut, de asemenea, zile mai bune. Anul acesta, guvernul a decis să oprească producția unei serii de modele din cauza consumului excesiv de combustibil, a standardelor de siguranță și ecologice slabe și a costurilor ridicate în comparație cu modelele similare fabricate în alte părți. Acesta va compensa deficitul prin importul de mașini străine.

Există domenii în care Iranul ar putea ocupa o nișă pe piața rusă, cum ar fi produsele farmaceutice, materialele de construcții și produsele cosmetice. Dar potențialul de dezvoltare nu este deloc nelimitat.

Nici punerea în aplicare a unor proiecte de stat rusești de mare anvergură în Iran și rentabilizarea acestora nu va fi un lucru simplu. Teheranul are un deficit de valută forte și se luptă de ani de zile cu un deficit bugetar. Acest lucru a creat probleme pentru Moscova în trecut: Iranul încă nu și-a achitat datoriile față de Rusia pentru construirea centralei nucleare de la Bushehr. În 2021, încă mai datora peste 500 de milioane de dolari.

Noile inițiative, cum ar fi construcția centralei electrice Sirik și electrificarea căilor ferate iraniene, ar urma să fie finanțate cu ajutorul unui împrumut rusesc în valoare de 5 miliarde de dolari. Dacă misiunea Moscovei este de a-și spori influența politică în Iran folosind aceste proiecte, atunci abordarea sa poate fi poate justificată. Dar cu siguranță nu va ajuta la salvarea economiei rusești într-o perioadă de sancțiuni.

Situația din Iran este una cu probleme

Orice proiect ar putea fi complicat și mai mult de diferitele valuri de proteste în creștere pe care Iranul le înregistrează în ultimele 18 luni. Izbucnirile de agitație devin din ce în ce mai masive, mai prelungite și mai intransigente în critica lor la adresa regimului politic al țării.

Răspunsul dur al autorităților, închiderea locurilor publice și limitarea accesului la internet nu face decât să înrăutățească situația. În cazul în care guvernul pierde controlul asupra situației din țară în general, sau chiar în regiuni individuale, Iranul ar putea fi aruncat într-o criză gravă, de tip venezuelean, care ar putea duce la creșterea criminalității, la probleme fiscale și la dificultăți în menținerea infrastructurii critice. Acest nivel de instabilitate creează riscuri serioase pentru investiții și împiedică punerea în aplicare a oricăror acorduri.

Un alt obstacol major în calea cooperării este faptul că, în Iran, Rusia este încă privită, din motive istorice, ca o putere colonială care încearcă să obțină controlul asupra resurselor locale. Sondajele arată că opinia publică despre Rusia a scăzut în Iran după invazia din Ucraina. În februarie și martie, au existat chiar și proteste la scară mică în Teheran împotriva acțiunilor Moscovei.

Este o realizare apropierea de Rusia?

Prin urmare, nu va fi ușor pentru autoritățile iraniene să prezinte publicului apropierea de Rusia ca pe o realizare. Înțelegerile majore cu Moscova ar putea declanșa la rândul lor noi proteste: chiar anul trecut, au avut loc demonstrații în masă la Teheran în urma semnării unui acord de cooperare strategică pe termen lung cu China. 

Iranul ar putea învăța Rusia multe despre cum să trăiască sub sancțiuni: acesta este într-adevăr domeniul cu cel mai mare potențial de schimb de experiență. Exemplul Iranului arată, totuși, că, deși impactul negativ al sancțiunilor poate fi atenuat, nu poate fi anulat în totalitate. PIB-ul Iranului în termeni absoluți este astăzi aproximativ la nivelul din 2010-2011, când a fost introdus principalul pachet de sancțiuni împotriva Teheranului, în timp ce pe cap de locuitor este la nivelul din 2004-2005. Experiența iraniană nu este deloc una inspirată.

Având în vedere că apropierea dintre Moscova și Teheran nu dă semne că se va încheia prea curând, potențialul de cooperare în anumite domenii, cum ar fi tehnologia militară, poate părea promițător. Dar nu se poate conta pe Iran pentru a ajuta economia rusă să reziste în mod semnificativ la impactul sancțiunilor.