Tovarăși în sancțiuni! Poate Iranul să ajute Rusia să treacă peste furtuna economică

De la începutul războiului din Ucraina, relațiile dintre Rusia și Iran au înflorit. După ce a fost lovită de o nouă serie de sancțiuni occidentale dure din cauza invaziei sale în Ucraina, Moscova a început să caute parteneri alternativi printre alte țări tradițional anti-occidentale, inclusiv pentru a ocoli restricțiile comerciale, iar Iranul pare să fie unul dintre cei mai promițători. Aceasta este opinia lui Nikita Smagin, expert în contextul Iranului în cadrul Consiliului rus pentru afaceri internaționale, scrie infofinanciar.ro.

Aspectul relației lor care a atras cel mai mult atenția în ultima vreme este utilizarea de către Rusia a dronelor iraniene pentru a teroriza orașele ucrainene. Atât guvernul rus, cât și cel iranian au negat că dronele kamikaze pe care armata rusă le folosește în Ucraina sunt iraniene, dar toate dovezile sugerează că sunt iraniene. Serviciile de informații militare ucrainene au declarat la sfârșitul lunii octombrie că Iranul este, de asemenea, pe punctul de a începe să aprovizioneze Rusia cu rachete. Totuși, aceasta este departe de a fi amploarea proiectelor lor comune.

Iranul și Rusia, prieteni la cataramă

În acest an s-a înregistrat un număr record de întâlniri între înalți oficiali ruși și omologii lor iranieni, inclusiv o vizită la Teheran a președintelui rus Vladimir Putin. În cadrul acestor întâlniri s-a discutat mult despre cum să se ocolească sancțiunile occidentale cu ajutorul Iranului. De asemenea, acestea au avut ca scop să arate publicului intern rus că Rusia nu este izolată pe scena internațională, în ciuda eforturilor occidentale, conform themoscowtimes.com.

Întâlnirile au dus și la acorduri concrete. Gazprom, de exemplu, a promis să investească 40 de miliarde de dolari în sectorul petrolier și al gazelor naturale din Iran, în timp ce piesele de schimb iraniene atât pentru autovehicule și avioane, cât și pentru vehiculele în sine, vor fi exportate în Rusia. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de zboruri între cele două țări, în timp ce cifra lor de afaceri comercială, care se ridica la 4 miliarde de dolari în 2021, ar putea ajunge la 6 miliarde de dolari „în viitorul apropiat”, potrivit Teheranului.

Acest lucru nu înseamnă însă că Iranul va putea compensa economia rusă pentru pierderile suferite în urma sancțiunilor occidentale. Chiar dacă aceste previziuni privind creșterea cifrei de afaceri comerciale sunt corecte, aceasta reprezintă totuși mai puțin de 1% din totalul comerțului exterior al Rusiei. Există un decalaj uriaș între Iran și țări precum Turcia, ale cărei schimburi comerciale cu Rusia se ridică la aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an.

Va putea Iranul salva Rusia

Chiar și noile acorduri au stârnit mai multe îndoieli decât optimism. Industria aviației civile iraniene este în criză de mulți ani (și din cauza sancțiunilor occidentale) și, cu siguranță, nu va fi salvată prin vânzarea de piese individuale către Rusia. Industria auto iraniană a cunoscut, de asemenea, zile mai bune. Anul acesta, guvernul a decis să oprească producția unei serii de modele din cauza consumului excesiv de combustibil, a standardelor de siguranță și ecologice slabe și a costurilor ridicate în comparație cu modelele similare fabricate în alte părți. Acesta va compensa deficitul prin importul de mașini străine.

Există domenii în care Iranul ar putea ocupa o nișă pe piața rusă, cum ar fi produsele farmaceutice, materialele de construcții și produsele cosmetice. Dar potențialul de dezvoltare nu este deloc nelimitat.

Nici punerea în aplicare a unor proiecte de stat rusești de mare anvergură în Iran și rentabilizarea acestora nu va fi un lucru simplu. Teheranul are un deficit de valută forte și se luptă de ani de zile cu un deficit bugetar. Acest lucru a creat probleme pentru Moscova în trecut: Iranul încă nu și-a achitat datoriile față de Rusia pentru construirea centralei nucleare de la Bushehr. În 2021, încă mai datora peste 500 de milioane de dolari.

Noile inițiative, cum ar fi construcția centralei electrice Sirik și electrificarea căilor ferate iraniene, ar urma să fie finanțate cu ajutorul unui împrumut rusesc în valoare de 5 miliarde de dolari. Dacă misiunea Moscovei este de a-și spori influența politică în Iran folosind aceste proiecte, atunci abordarea sa poate fi poate justificată. Dar cu siguranță nu va ajuta la salvarea economiei rusești într-o perioadă de sancțiuni.

Situația din Iran este una cu probleme

Orice proiect ar putea fi complicat și mai mult de diferitele valuri de proteste în creștere pe care Iranul le înregistrează în ultimele 18 luni. Izbucnirile de agitație devin din ce în ce mai masive, mai prelungite și mai intransigente în critica lor la adresa regimului politic al țării.

Răspunsul dur al autorităților, închiderea locurilor publice și limitarea accesului la internet nu face decât să înrăutățească situația. În cazul în care guvernul pierde controlul asupra situației din țară în general, sau chiar în regiuni individuale, Iranul ar putea fi aruncat într-o criză gravă, de tip venezuelean, care ar putea duce la creșterea criminalității, la probleme fiscale și la dificultăți în menținerea infrastructurii critice. Acest nivel de instabilitate creează riscuri serioase pentru investiții și împiedică punerea în aplicare a oricăror acorduri.

Un alt obstacol major în calea cooperării este faptul că, în Iran, Rusia este încă privită, din motive istorice, ca o putere colonială care încearcă să obțină controlul asupra resurselor locale. Sondajele arată că opinia publică despre Rusia a scăzut în Iran după invazia din Ucraina. În februarie și martie, au existat chiar și proteste la scară mică în Teheran împotriva acțiunilor Moscovei.

Este o realizare apropierea de Rusia?

Prin urmare, nu va fi ușor pentru autoritățile iraniene să prezinte publicului apropierea de Rusia ca pe o realizare. Înțelegerile majore cu Moscova ar putea declanșa la rândul lor noi proteste: chiar anul trecut, au avut loc demonstrații în masă la Teheran în urma semnării unui acord de cooperare strategică pe termen lung cu China.

Iranul ar putea învăța Rusia multe despre cum să trăiască sub sancțiuni: acesta este într-adevăr domeniul cu cel mai mare potențial de schimb de experiență. Exemplul Iranului arată, totuși, că, deși impactul negativ al sancțiunilor poate fi atenuat, nu poate fi anulat în totalitate. PIB-ul Iranului în termeni absoluți este astăzi aproximativ la nivelul din 2010-2011, când a fost introdus principalul pachet de sancțiuni împotriva Teheranului, în timp ce pe cap de locuitor este la nivelul din 2004-2005. Experiența iraniană nu este deloc una inspirată.

Având în vedere că apropierea dintre Moscova și Teheran nu dă semne că se va încheia prea curând, potențialul de cooperare în anumite domenii, cum ar fi tehnologia militară, poate părea promițător. Dar nu se poate conta pe Iran pentru a ajuta economia rusă să reziste în mod semnificativ la impactul sancțiunilor.

#sanctiuni #Iran #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Ucrainei a pregătit în această săptămână un proiect de hotărâre „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795”. Documentul prevede că importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova vor fi supuse regimului de licențiere până la încetarea acțiunilor discriminatorii față de Ucraina. Măsura vizează strugurii proaspeți, vinurile, alcoolul etilic și distilatele, potrivit presei ucrainene.

În nota informativă la proiectul de hotărâre se precizează că motivul interzicerii importului în Ucraina a întregii producții vitivinicole din Republica Moldova este Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), precum și notificarea transmisă de această instituție la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/3), care conține informații incorecte.

Este vorba despre decizia ANSA de a interzice importul în Republica Moldova al cărnii de pasăre și al produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina, după ce în furajele pentru păsări expediate din Ucraina spre Moldova a fost depistat antibioticul metronidazol.

La începutul lunii curente, vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, i-a adresat o scrisoare oficială ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. În document, el a informat că Guvernul Ucrainei intenționează să blocheze integral importurile de produse vitivinicole din Republica Moldova, ca măsură de reciprocitate la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre și a produselor derivate din carne de pasăre din Ucraina.

În nota informativă la proiectul hotărârii Guvernului Ucrainei „Cu privire la modificarea Hotărârii Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795” se precizează că scopul documentului este aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale Republicii Moldova. Ca argument pentru necesitatea adoptării documentului se invocă articolul 16 din Legea Ucrainei „Cu privire la activitatea economică externă”, care prevede că „decizia privind aplicarea regimului de licențiere a exportului (importului) de mărfuri, inclusiv stabilirea de cote (restricții cantitative sau de alt tip), este adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cu indicarea listei concrete de bunuri supuse licențierii, a perioadei de valabilitate a acesteia și a limitelor cantitative sau a altor restricții pentru fiecare produs în parte”.

Alineatul 8 al articolului 16 din Lege prevede, în mod expres, că licențierea importului de mărfuri poate fi instituită în Ucraina în cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri de răspuns la acțiuni discriminatorii și/sau neprietenoase ale altor state, uniuni vamale sau grupări economice.

Prin Hotărârea Guvernului Ucrainei din 31 decembrie 2025, nr. 1795 „Cu privire la aprobarea listelor de mărfuri al căror export și import sunt supuse licențierii și a cotelor pentru anul 2026” au fost aprobate listele mărfurilor pentru care se aplică regimul de licențiere la export și import, precum și volumele cotelor stabilite pentru anul 2026.

„Prin Ordinul nr. 48 din 26 ianuarie 2026, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Republicii Moldova (ANSA) a suspendat temporar importul de carne de pasăre, subproduse avicole și produse care conțin carne de pasăre din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, ANSA a transmis o notificare la Organizația Mondială a Comerțului (nr. G/SPS/N/MDA/33 din 26.01.2026), în care au fost prezentate informații incorecte privind motivele suspendării importului de carne de pasăre din Ucraina, iar aceasta creează riscul introducerii unor restricții nejustificate și asupra altor produse agroalimentare ucrainene de către terți. În același timp, informațiile prezentate vizau rezultatele testării unor furaje de origine ucraineană utilizate pentru hrănirea păsărilor în Moldova, precum și rezultatele analizării a două probe de ser sangvin prelevate de la păsări de origine moldovenească, la o fermă din Criuleni, Republica Moldova. Nu există dovezi că în carnea de pasăre, subprodusele avicole sau produsele care conțin carne de pasăre provenite din Ucraina au fost depistate reziduuri de metronidazol”, se arată în document.

De asemenea, în nota informativă se menționează că, potrivit articolului 2 din Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, „membrii trebuie să se asigure că măsurile lor sanitare și fitosanitare nu creează o discriminare arbitrară sau nejustificată între membrii pe teritoriul cărora există condiții identice sau similare, inclusiv între propriii membri. Măsurile sanitare și fitosanitare nu trebuie aplicate într-un mod care să constituie o restricție ascunsă a comerțului internațional”.

Având în vedere cele menționate, dar și necesitatea protejării intereselor economice ale Ucrainei ca reacție la acțiunile considerate discriminatorii ale Republicii Moldova, Guvernul ucrainean intenționează să introducă regimul de licențiere pentru importurile în Ucraina din Republica Moldova ale unor mărfuri încadrate la următoarele coduri, potrivit Clasificatorului ucrainean al mărfurilor pentru activitatea economică externă (УКТ ВЭД): 0806 – struguri; 2204 – vinuri; 2207 și 2208 – alcool și distilate.

Un reprezentant al grupului ucrainean de negociere în relația cu Republica Moldova a declarat: „Proiectul de hotărâre al Guvernului Ucrainei privind introducerea licențierii importului de vinuri și alcool din Moldova este un pas forțat, dar pe deplin justificat. În decurs de mai multe săptămâni am încercat să soluționăm problema în cadrul grupurilor de lucru. În schimb, am primit din partea ANSA un sabotaj deschis și o tentativă de a discredita instituțiile noastre de stat. Ucraina nu va tolera un asemenea comportament. Dacă conducerea ANSA consideră că poate bloca fără consecințe importurile din Ucraina, pe baza unor informații incorecte transmise la OMC, atunci ar trebui să fie pregătită să le explice propriilor vinificatori de ce piața ucraineană le este închisă.”

#alcool etilic #embargo #carne de pasăre #vinuri #export #Ucraina