Transnistria este în colaps! Chișinăul salvează enclava. Cumpără mărfuri și produse de 375 milioane de dolari

Economistul Veaceslav Ioniță subliniază o intensificare semnificativă a relațiilor comerciale dintre Moldova de pe malul drept al Nistrului și regiunea separatistă de pe malul stâng, într-un interval de 3 ani, cu un volum total al schimburilor comerciale estimat la aproximativ 570 de milioane de dolari SUA pentru anul curent.

Conform estimărilor lui Ioniță, vânzările către malul stâng vor atinge suma de 195 de milioane de dolari, în timp ce procurările din regiunea separatistă vor constitui 375 de milioane de dolari. Aceasta reflectă o creștere spectaculoasă în ambele direcții comerciale în ultimii 3 ani.

Economistul subliniază că un aspect deosebit de interesant este reprezentat de procurările malului drept de pe malul stâng. În ultimii 2 ani, exporturile regiunii separatiste au înregistrat o scădere semnificativă de 25%. Malul drept al Moldovei a jucat un rol crucial în menținerea stabilității economice a regiunii separatiste, care, confruntându-se cu o scădere a exporturilor către toate destinațiile, a decis să majoreze procurările din regiunea separatistă.

În premieră pentru 2023, vânzările către malul drept vor depăși 53% din totalul vânzărilor regiunii, marcând un moment semnificativ în istoria economică a zonei. În comparație cu acum 15 ani, când Moldova acoperea doar 6,5% din procurările din regiunea separatistă, cota actuală s-a majorat de peste 8 ori, devenind sursa principală de venit pentru regiune.

În contextul reducerii exporturilor regiunii separatiste către alte țări cu 50% în ultimii doi ani, creșterea vânzărilor către malul drept devine esențială pentru atenuarea impactului negativ înregistrat în economia regiunii separatiste. Această tendință subliniază importanța crescută a Moldovei în contextul schimburilor comerciale în regiunea Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.