Trei companii aeriene vor devia zborurile care urmau să intre în Belarus. Ryanair: „O deturnare sponsorizată de stat”

Apar reacții internaționale în lanț, după deturnarea zborului Ryanair la Minsk. Trei companii aeriene au decis azi să devieze rutele și refuză să intre în spațiul aerian al Belarusului, scrie Aleph News.

WizzAir a anunțat oficial că redirecționează un zbor care a plecat de la Kiev și se îndrepta către Tallinn în Estonia astfel încât să nu intre în spațiul aerian al Belarusului.

La fel a procedat și Austrian Airlines. Mai dură a fost AirBaltica, o companie din Letonia, care a anunțat că niciun zbor nu va mai trece prin spațiul aerian al Belarusului pe o perioadă nedeterminată.

Această decizie a fost luată și de compania poloneză LOT. Ultima pe listă este LOT, compania poloneză a luat aceeași decizie.

Cele mai recente reacții Ryanair

Prima reacția, de duminică, a fost protocolară: „A avut loc un incident, ne cerem scuze, toată lumea e în siguranță”.

Luni, 24 mai, compania a ținut un discurs mult mai dur. Directorul RyanAir, Michael O’Leary, spune că incidentul din Belarus reprezintă o deturnare și o piraterie sponsorizată de stat.

O’Leary acuză că la bordul navei ar fi fost prezenți ofițeri ai KGB-ului din Belarus, care au plecat în același timp cu Roman Protasevich. Este clar că suntem abia la început și că vor exista consecințe pentru incidentul de ieri.

#companii aeriene #restrictii #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.