Trei companii aeriene vor devia zborurile care urmau să intre în Belarus. Ryanair: „O deturnare sponsorizată de stat”

Apar reacții internaționale în lanț, după deturnarea zborului Ryanair la Minsk. Trei companii aeriene au decis azi să devieze rutele și refuză să intre în spațiul aerian al Belarusului, scrie Aleph News.

WizzAir a anunțat oficial că redirecționează un zbor care a plecat de la Kiev și se îndrepta către Tallinn în Estonia astfel încât să nu intre în spațiul aerian al Belarusului.

La fel a procedat și Austrian Airlines. Mai dură a fost AirBaltica, o companie din Letonia, care a anunțat că niciun zbor nu va mai trece prin spațiul aerian al Belarusului pe o perioadă nedeterminată.

Această decizie a fost luată și de compania poloneză LOT. Ultima pe listă este LOT, compania poloneză a luat aceeași decizie.

Cele mai recente reacții Ryanair

Prima reacția, de duminică, a fost protocolară: „A avut loc un incident, ne cerem scuze, toată lumea e în siguranță”.

Luni, 24 mai, compania a ținut un discurs mult mai dur. Directorul RyanAir, Michael O’Leary, spune că incidentul din Belarus reprezintă o deturnare și o piraterie sponsorizată de stat.

O’Leary acuză că la bordul navei ar fi fost prezenți ofițeri ai KGB-ului din Belarus, care au plecat în același timp cu Roman Protasevich. Este clar că suntem abia la început și că vor exista consecințe pentru incidentul de ieri.

#companii aeriene #restrictii #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.