Trei companii aeriene vor devia zborurile care urmau să intre în Belarus. Ryanair: „O deturnare sponsorizată de stat”

Apar reacții internaționale în lanț, după deturnarea zborului Ryanair la Minsk. Trei companii aeriene au decis azi să devieze rutele și refuză să intre în spațiul aerian al Belarusului, scrie Aleph News.

WizzAir a anunțat oficial că redirecționează un zbor care a plecat de la Kiev și se îndrepta către Tallinn în Estonia astfel încât să nu intre în spațiul aerian al Belarusului.

La fel a procedat și Austrian Airlines. Mai dură a fost AirBaltica, o companie din Letonia, care a anunțat că niciun zbor nu va mai trece prin spațiul aerian al Belarusului pe o perioadă nedeterminată.

Această decizie a fost luată și de compania poloneză LOT. Ultima pe listă este LOT, compania poloneză a luat aceeași decizie.

Cele mai recente reacții Ryanair

Prima reacția, de duminică, a fost protocolară: „A avut loc un incident, ne cerem scuze, toată lumea e în siguranță”.

Luni, 24 mai, compania a ținut un discurs mult mai dur. Directorul RyanAir, Michael O’Leary, spune că incidentul din Belarus reprezintă o deturnare și o piraterie sponsorizată de stat.

O’Leary acuză că la bordul navei ar fi fost prezenți ofițeri ai KGB-ului din Belarus, care au plecat în același timp cu Roman Protasevich. Este clar că suntem abia la început și că vor exista consecințe pentru incidentul de ieri.

#companii aeriene #restrictii #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Clătitele sunt cel mai ieftin de preparat în Etiopia și cel mai scump în Coreea de Sud, arată un studiu al companiei de consultanță Strategy Partners, realizat în ajunul Masleniței. Rusia și Belarus se situează la mijlocul clasamentului.

Experții, citați de RBK, au calculat cât îl costă pe un turist prepararea unei clătite în diferite țări, pornind de la prețul unui set standard de ingrediente: 500 ml de lapte, 3 ouă, 200 g de făină, 30 g de zahăr, 30 g de unt și 2 g de sare.

Potrivit analizei, cele mai accesibile ingrediente sunt în Etiopia, aproximativ 1 leu moldovenesc pentru o clătită (4,8 ruble). Urmează: Egipt — circa 1,05 lei (5 ruble), Uzbekistan — aproximativ 1,13 lei (5,4 ruble), India — circa 1,21 lei (5,8 ruble) și Tadjikistan — aproximativ 1,23 lei (5,9 ruble). La polul opus se află Coreea de Sud, unde o clătită ajunge la circa 3,81 lei (18,3 ruble).

Topul celor mai scumpe continuă cu: Armenia — aproximativ 2,54 lei (12,2 ruble), China — circa 2,04 lei (9,8 ruble), Republica Moldova — aproximativ 1,94 lei (9,3 ruble),
Azerbaidjan — circa 1,84 lei (8,8 ruble), Rusia ocupă locul șase, cu aproximativ 1,82 lei per clătită (8,7 ruble), iar Belarus locul șapte — circa 1,27 lei (6,1 ruble).

Diferențele mari între țări sunt explicate prin mai mulți factori, spune Roman Samoilov, șef de proiect în cadrul Strategy Partners. În primul rând, contează nivelul veniturilor și prețurile generale din economie. În statele cu putere de cumpărare ridicată — precum Coreea de Sud — costurile cu munca, logistica și energia sunt mai mari, ceea ce se reflectă în prețurile alimentelor.

În țările cu venituri mai mici (Etiopia, Egipt, Uzbekistan), produsele de bază sunt mai ieftine nominal, însă ponderea cheltuielilor pentru hrană în bugetul populației este mai mare.

Un alt factor este reglementarea de stat. În Belarus, Rusia și Uzbekistan există mecanisme de control al prețurilor pentru produse social importante, ceea ce menține costurile relativ stabile.

Nu în ultimul rând, ingredientele sunt mai ieftine în țările cu sector dezvoltat de creștere a bovinelor de lapte și producție de cereale.