Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

#legalizeaza #decizie #Ucraina #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.