Ucraina trage zilnic mii de obuze, cât folosea NATO într-o lună în Afganistan. Occidentul caută sisteme alternative

28 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Între 6.000 și 7.000 de obuze sunt folosite într-o singură zi de armata ucraineană în războiul dus împotriva invaziei ruse. „Cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă”, apreciază responsabilii NATO și completează că în Afganistan forțele Alianței nu foloseau mai mult de 300 de obuze pe lună, scrie The New York Times, citat de Agerpres. În ceea ce privește armata rusă, aceasta ar lansa între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Cifrele avansate de responsabilii NATO sunt amețitoare în condițiile în care SUA produc 15.000 de obuze lunar.

În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană, în timp ce Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană, scrie NYT.

„O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan”, declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare.

Un înalt responsabil al NATO a declarat că,vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. SUA produc 15.000 de obuze lunar.

Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic.

„Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare.

Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică.

Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată.

Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor.

În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani.

Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente.

„Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari”, se afirmă în articolul din The New York Times.

Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!