Ucrainenii cresc viteza trenurilor din Moldova. Câți bani vor fi alocați

Președintele Ukrzaliznytsia, Evghenii Liașcenko a semnat cu directorul CFM, Oleg Tofilat memorandumul de reabilitarea a căilor ferate din Republica Moldova, potrivit Ministerul pentru Comunități, Teritorii și Dezvoltare a Infrastructurii de la Kiev.

Este vorba de un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

„Refacerea acestui tronson este un pas important pentru consolidarea logisticii feroviare pe direcția Dunăre. Datorită coridorului feroviar Vâlcineț – Căinari, exportatorii ucraineni își vor putea exporta cerealele prin portul de la Reni. Acesta este unul dintre elementele importante ale dezvoltării logisticii de export în Basarabia”, a subliniat viceprim-ministrul pentru Reconstrucție Oleksandr Kubrakov.

Feroviarii ucraineni și moldoveni au deja experiență de parteneriat de succes în proiecte de infrastructură la scară largă. La începutul lunii aprilie, punctul de trecere a frontierei Serpneve-1 — Basarabeasca a devenit operațional. Acest lucru a făcut posibilă începerea transportului de marfă pe tronsonul Berezyne-Basarabeasca, la restaurarea căreia au participat lucrători feroviari ucraineni. Totodată, lucrările au fost finalizate în timp record, în doar două luni.

Proiectul de reconstrucție a tronsonului de cale ferată Vâlcineț — Căinari a fost elaborat de angajații feroviari din Moldova în cadrul inițiativei „Drumuri ale Solidarității”, care este susținută de Comisia Europeană și presupune dezvoltarea a rutelor logistice alternative, în special pentru exportul de produse agricole din Ucraina.

Potrivit lui Oleg Tofilat, Ucraina dispune de echipamentele necesare și de angajați cu înaltă calificare, capabili să implementeze rapid și eficient proiecte de infrastructură de orice complexitate. După reconstrucția gării, capacitatea de transport pe calea ferată moldovenească va crește, viteza trenurilor va fi mai mare și calitatea transportului de mărfuri se va îmbunătăți.

Proiectul va fi implementat pe cheltuiala partenerilor și a instituțiilor financiare internaționale. 32 de milioane de euro vor fi transferați în Moldova, iar apoi direcționați către „Ukrzaliznytsia” pentru refacerea coridorului feroviar.

Ucraina și Moldova sunt membre ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T), care se construiește sub auspiciile Uniunii Europene. Scopul său este de a conecta Europa de la vest la est și de la nord la sud cu o rețea de drumuri, căi ferate, aeroporturi și căi navigabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitarae #coridor #Ucraina #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.