Ucrainenii cresc viteza trenurilor din Moldova. Câți bani vor fi alocați

Președintele Ukrzaliznytsia, Evghenii Liașcenko a semnat cu directorul CFM, Oleg Tofilat memorandumul de reabilitarea a căilor ferate din Republica Moldova, potrivit Ministerul pentru Comunități, Teritorii și Dezvoltare a Infrastructurii de la Kiev.

Este vorba de un segment de 400 de km – Vâlcineț — Ocnița — Bălți — Ungheni — Chișinău — Căinari. Calea ferată va fi reabilitată până la sfârșitul anului 2024.

„Refacerea acestui tronson este un pas important pentru consolidarea logisticii feroviare pe direcția Dunăre. Datorită coridorului feroviar Vâlcineț – Căinari, exportatorii ucraineni își vor putea exporta cerealele prin portul de la Reni. Acesta este unul dintre elementele importante ale dezvoltării logisticii de export în Basarabia”, a subliniat viceprim-ministrul pentru Reconstrucție Oleksandr Kubrakov.

Feroviarii ucraineni și moldoveni au deja experiență de parteneriat de succes în proiecte de infrastructură la scară largă. La începutul lunii aprilie, punctul de trecere a frontierei Serpneve-1 — Basarabeasca a devenit operațional. Acest lucru a făcut posibilă începerea transportului de marfă pe tronsonul Berezyne-Basarabeasca, la restaurarea căreia au participat lucrători feroviari ucraineni. Totodată, lucrările au fost finalizate în timp record, în doar două luni.

Proiectul de reconstrucție a tronsonului de cale ferată Vâlcineț — Căinari a fost elaborat de angajații feroviari din Moldova în cadrul inițiativei „Drumuri ale Solidarității”, care este susținută de Comisia Europeană și presupune dezvoltarea a rutelor logistice alternative, în special pentru exportul de produse agricole din Ucraina.

Potrivit lui Oleg Tofilat, Ucraina dispune de echipamentele necesare și de angajați cu înaltă calificare, capabili să implementeze rapid și eficient proiecte de infrastructură de orice complexitate. După reconstrucția gării, capacitatea de transport pe calea ferată moldovenească va crește, viteza trenurilor va fi mai mare și calitatea transportului de mărfuri se va îmbunătăți.

Proiectul va fi implementat pe cheltuiala partenerilor și a instituțiilor financiare internaționale. 32 de milioane de euro vor fi transferați în Moldova, iar apoi direcționați către „Ukrzaliznytsia” pentru refacerea coridorului feroviar.

Ucraina și Moldova sunt membre ale Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T), care se construiește sub auspiciile Uniunii Europene. Scopul său este de a conecta Europa de la vest la est și de la nord la sud cu o rețea de drumuri, căi ferate, aeroporturi și căi navigabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reabilitarae #coridor #Ucraina #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.