UE e hotărâtă să folosească activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina. Anunțul făcut de Comisia Europeană

Guvernele statelor membre UE susţin ideea de a utiliza randamentele generate de activele ruseşti îngheţate pentru a ajuta Ucraina şi converg asupra posibilelor opţiuni, a anunţat vineri Comisia Europeană, transmite Reuters.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus miercuri că Bruxelles-ul va veni cu o propunere cu privire la modul în care pot fi utilizate activele ruseşti „înainte de vacanţa estivală”, ceea ce în jargonul comunitar înseamnă înaintea lunii august.
„Discuţiile cu statele membre cu privire la paşii următori progresează. Există un sprijin general din partea statelor membre în acest dosar şi o convergenţă cu privire la opţiuni”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand.

Oficialii UE au subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti, în folosul Ucrainei, este o chestiune complicată, precizând că în timp ce confiscarea capitalului ar putea să nu fie posibilă, ar putea exista o modalitate prin intermediul direcţionării, către Ucraina, a dobânzilor generate de activele ruseşti imobilizate. În plus, există şi opţiunea taxării profiturilor generate de custozii activelor.

Cu toate acestea, Financial Times a dezvăluit că Banca Centrală Europeană a avertizat Comisia împotriva unei intervenţii pentru a cere bani de la custozii activelor ruseşti imobilizate, deoarece asta ar putea afecta încrederea în euro şi ar prejudicia stabilitatea financiară.

„Mai multe aspecte vor trebui clarificate şi, în special, va fi necesară o nouă coordonare cu partenerii noştri internaţionali, respectiv ţările G7, pentru a putea veni cu o propunere concretă. Vom solicita, de asemenea, noi posibile orientări de la summitul UE de săptămâna următoare”, a spus Christian Wigand.

Ursula von der Leyen a subliniat că punerea la lucru a activelor ruseşti în beneficiul Ucrainei este cu atât mai importantă pentru a reduce povara finanţării Kiev-ului, care acum este suportată de bugetul UE, şi care trebuie să facă faţă altor chestiuni precum migraţia şi tranziţia la o economie fără emisii poluante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #active #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.