Ultima șansă, epuizată: Trebuiau 3 voturi să ajungă în Parlament. CC a respins solicitarea de renumărare a buletinelor

Curtea Constituțională (CCM) a respins astăzi solicitarea Partidului „Noua Opțiune Istorică” privind renumărarea voturilor exprimate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, depusă la 16 iulie curent la Comisia Electorală Centrală (CEC).

Având în vedere că potrivit prevederilor constituționale şi legale, Curtea Constituțională este competentă să confirme sau să infirme rezultatele votării, precum și să dispună renumărarea voturilor, dacă constată că există motive întemeiate care influențează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor, Comisia Electorală Centrală a anexat această contestație la sesizarea referitoare la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate, depusă ieri la CCM, scrie Realitatea.md.

Cu privire la prima și a treia solicitare a Partidului „Noua Opțiune Istorică”, Curtea se va pronunța prin hotărârea de confirmare sau de infirmare a legalității alegerilor.

Cât ține de procedura de renumărare a buletinelor de vot din ziua alegerilor, Curtea reține că, potrivit articolului 65 alin. (3) din Codul electoral, în cazul în care nu sunt de acord cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanțele abilitate, concurenții electorali le pot solicita acestor instanțe să dispună renumărarea voturilor.

Partidul „Noua Opțiune Istorică” și-a motivat solicitarea de renumărare a voturilor prin faptul că, în noaptea de numărare a voturilor, din rezultatele preliminare electronice publicate de Comisia Electorală Centrală, rezulta că Partidul „Noua Opțiune Istorică” ar fi obținut 200 de voturi. Totuși, în ziua următoare, Comisia Electorală Centrală a anunțat că Partidul „Noua Opțiune Istorică” a obținut 197 de voturi.

Analizând afirmațiile concurentului electoral și documentele electorale prezentate de către CEC, Curtea a respins solicitarea privind renumărarea voturilor exprimate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, din motiv că, Partidul „Noua Opțiune Istorică” nu a prezentat probe care să demonstreze că au fost afectate rezultatele votării și distribuirea mandatelor.

#CC #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.