Un automobil al prinţesei Diana, oferit de prinţul Charles cu ocazia logodnei lor - scos la licitaţie. Cum arată

Un automobil Ford Escort, oferit prinţesei Diana de prinţul Charles cu ocazia logodnei lor, va fi scos la licitaţie după ce actualul său proprietar, care a păstrat secretă originea vehiculului timp de peste 20 de ani, a decis să îl vândă.

Diana Spencer a primit de la prințul Wales, cu două luni înainte de căsătoria lor un automobil, model argintiu 1,6 L Ghia, fabricat în 1981.

Prinţesa Diana a condus acel vehicul atunci când se deplasa pentru a asista la partidele de polo ale prinţului Charles, iar pe capotă este amplasată o efigie aurie reprezentând o broască – o copie a emblemei originale oferite prinţesei britanice de sora ei, Sarah, şi pe care Diana a păstrat-o atunci când a vândut automobilul.

Prinţesa Diana a încetat să mai conducă vehiculul la scurt timp după ce l-a născut pe prinţul William în 1982. Maşina a fost cumpărată ulterior cu suma de 6.000 de lire sterline de un comerciant de antichităţi.

În cele din urmă, automobilul a ajuns, în jurul anului 2000, în colecţia proprietarei sale actuale – o admiratoare a familiei regale, care a păstrat-o timp de peste 20 de ani şi a condus-o doar sporadic, fără să dezvăluie istoricul maşinii în faţa prietenilor ei.

Lewis Rabett, reprezentant al casei de licitaţii Reeman Dansie din Colchester, un oraş din comitatul Essex, afirmă că automobilul nu a mai fost văzut de publicul larg timp de peste 20 de ani.

Maşina, aflată într-o stare de conservare impecabilă, este în continuare echipată cu numerele sale de înmatriculare iniţiale – WEV 297W -, are un kilometraj de 88.000 de mile (141.622 de kilometri), iar vopseaua şi tapiţeria sunt cele originale.

Specialiştii se aşteaptă ca această maşină să fie vândută la un preţ cuprins între 30.000 şi 40.000 de lire sterline (34.840-46.455 de euro) în cadrul licitaţiei regale organizate de casa Reeman Dansie pe 29 iunie, cu exact o lună înainte de împlinirea a 40 de ani de la nunta prinţesei Diana cu prinţul Charles.

Potrivit organizatorilor, licitaţia a atras deja interesul mai multor colecţionari, în special din Statele Unite.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.