Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

Un expert britanic, care a consultat câțiva analiști din Rusia, a aflat care ar constitui problema cheie cu care se confruntă Vladimir Putin în acest moment al războiului din Ucraina, ce a depășit 7 luni de lupte. ”Acordul anterior dintre Putin și societatea rusă a fost acela de protecție, dar acesta s-a încheiat” și instabilitatea îi va lua locul, susține Konstantin Remciukov, redactor-șef al ziarului Nezavisimaya Gazeta.

Putin este acum sub presiune, din cauza eșecului armatei ruse și el nu știe în prezent care ar fi semnul victoriei din războiul din Ucraina, potrivit BBC News.

Ce gândește și ce planfică Vladimir Putin? Este întrebarea pe care ne-o punem de luni de zile, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Fostul preșdinte al Statelor Unite, George Bush, a spus că l-a privit în ochi pe Putin și ”i-a simțit sufletul”.

SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Însă, pentru a intra în mintea liderului de la Kremlin este o sarcină destul de ingrată. Dar este important să încerci. Nu există nicio îndoială că președintele rus este sub presiune, susține jurnalistul Steve Rosenberg de la publicația britanică citată.

Așa-numita ”operațiune militară specială” din Ucraina a mers prost pentru Putin. Ea trebuia să dureze câteva zile, iar acum avem aproape 8 luni de lupte și nu se întrevede un sfârșit.

Kremlinul admite pierderi „semnificative” de trupe; în ultimele săptămâni, armata rusă a pierdut teritoriul din Ucraina pe care îl ocupase anterior. Revenind la starea de spirit a lui Putin. Va crede el că a greșit totul, că decizia lui de a invada a fost o eroare fundamentală? Se pare că nu.

Putin încearcă să evite confruntarea cu Occidentul

„Percepțiile lui Putin conduc întreaga situație în acest conflict. Este liderul autoritar al unei puteri nucleare. Este liderul incontestabil în această țară. Are niște convingeri și percepții puternice care îl înnebunesc. A început să creadă că acest lucru este existențial din punct de vedere al importanței. Nu numai pentru el. Dar pentru viitorul Rusiei”, a spus Konstantin Remciukov, redactor-șef al publicație ruse Nezavisimaya Gazeta.

„Încearcă să evite confruntarea directă cu Occidentul, dar în același timp este pregătit pentru aceasta”, crede veteranul politician liberal Grigori Yavlinski. „Ma tem cel mai mult de posibilitatea unui conflict nuclear. Și, în al doilea rând, îmi este teamă de un război fără sfârșit”. Dar „războiul fără sfârșit” necesită resurse nesfârșite. Este ceva ce Rusia nu pare să aibă la dispozție acum.

La ce se gândește acum Putin? Este planul actual al lui Vladimir Putin de a consolida controlul asupra teritoriului ucrainean pe care pretinde că l-a anexat și apoi de a îngheța conflictul? Sau este hotărât să continue până când întreaga Ucraină va reveni în sfera de influență a Kremlinului?

”Dar, inevitabil, acțiunile domnului Putin din străinătate au consecințe acasă. De-a lungul anilor, Kremlinul a cultivat cu minuțiozitate imaginea lui Putin despre „domnul stabilitate”, încurajând publicul rus să creadă că, atâta timp cât el va fi la conducere, vor fi în siguranță.

Acordul anterior, unul tabu, dintre Putin și societate a fost acela de protecție. Timp de mulți ani, sloganul principal a fost „predictibilitate”. Ce fel de predictibilitate există astăzi? Conceptul s-a terminat. Nimic nu mai este previzibil. Jurnaliştii nu știu dacă vor primi documente de mobilizare, când ajung astăzi acasă”, a spus Remciukov.

#lovitură #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.