Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

Un expert britanic, care a consultat câțiva analiști din Rusia, a aflat care ar constitui problema cheie cu care se confruntă Vladimir Putin în acest moment al războiului din Ucraina, ce a depășit 7 luni de lupte. ”Acordul anterior dintre Putin și societatea rusă a fost acela de protecție, dar acesta s-a încheiat” și instabilitatea îi va lua locul, susține Konstantin Remciukov, redactor-șef al ziarului Nezavisimaya Gazeta.

Putin este acum sub presiune, din cauza eșecului armatei ruse și el nu știe în prezent care ar fi semnul victoriei din războiul din Ucraina, potrivit BBC News.

Ce gândește și ce planfică Vladimir Putin? Este întrebarea pe care ne-o punem de luni de zile, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Fostul preșdinte al Statelor Unite, George Bush, a spus că l-a privit în ochi pe Putin și ”i-a simțit sufletul”.

SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Însă, pentru a intra în mintea liderului de la Kremlin este o sarcină destul de ingrată. Dar este important să încerci. Nu există nicio îndoială că președintele rus este sub presiune, susține jurnalistul Steve Rosenberg de la publicația britanică citată.

Așa-numita ”operațiune militară specială” din Ucraina a mers prost pentru Putin. Ea trebuia să dureze câteva zile, iar acum avem aproape 8 luni de lupte și nu se întrevede un sfârșit.

Kremlinul admite pierderi „semnificative” de trupe; în ultimele săptămâni, armata rusă a pierdut teritoriul din Ucraina pe care îl ocupase anterior. Revenind la starea de spirit a lui Putin. Va crede el că a greșit totul, că decizia lui de a invada a fost o eroare fundamentală? Se pare că nu.

Putin încearcă să evite confruntarea cu Occidentul

„Percepțiile lui Putin conduc întreaga situație în acest conflict. Este liderul autoritar al unei puteri nucleare. Este liderul incontestabil în această țară. Are niște convingeri și percepții puternice care îl înnebunesc. A început să creadă că acest lucru este existențial din punct de vedere al importanței. Nu numai pentru el. Dar pentru viitorul Rusiei”, a spus Konstantin Remciukov, redactor-șef al publicație ruse Nezavisimaya Gazeta.

„Încearcă să evite confruntarea directă cu Occidentul, dar în același timp este pregătit pentru aceasta”, crede veteranul politician liberal Grigori Yavlinski. „Ma tem cel mai mult de posibilitatea unui conflict nuclear. Și, în al doilea rând, îmi este teamă de un război fără sfârșit”. Dar „războiul fără sfârșit” necesită resurse nesfârșite. Este ceva ce Rusia nu pare să aibă la dispozție acum.

La ce se gândește acum Putin? Este planul actual al lui Vladimir Putin de a consolida controlul asupra teritoriului ucrainean pe care pretinde că l-a anexat și apoi de a îngheța conflictul? Sau este hotărât să continue până când întreaga Ucraină va reveni în sfera de influență a Kremlinului?

”Dar, inevitabil, acțiunile domnului Putin din străinătate au consecințe acasă. De-a lungul anilor, Kremlinul a cultivat cu minuțiozitate imaginea lui Putin despre „domnul stabilitate”, încurajând publicul rus să creadă că, atâta timp cât el va fi la conducere, vor fi în siguranță.

Acordul anterior, unul tabu, dintre Putin și societate a fost acela de protecție. Timp de mulți ani, sloganul principal a fost „predictibilitate”. Ce fel de predictibilitate există astăzi? Conceptul s-a terminat. Nimic nu mai este previzibil. Jurnaliştii nu știu dacă vor primi documente de mobilizare, când ajung astăzi acasă”, a spus Remciukov.

#lovitură #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.