Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

Un expert britanic, care a consultat câțiva analiști din Rusia, a aflat care ar constitui problema cheie cu care se confruntă Vladimir Putin în acest moment al războiului din Ucraina, ce a depășit 7 luni de lupte. ”Acordul anterior dintre Putin și societatea rusă a fost acela de protecție, dar acesta s-a încheiat” și instabilitatea îi va lua locul, susține Konstantin Remciukov, redactor-șef al ziarului Nezavisimaya Gazeta.

Putin este acum sub presiune, din cauza eșecului armatei ruse și el nu știe în prezent care ar fi semnul victoriei din războiul din Ucraina, potrivit BBC News.

Ce gândește și ce planfică Vladimir Putin? Este întrebarea pe care ne-o punem de luni de zile, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Fostul preșdinte al Statelor Unite, George Bush, a spus că l-a privit în ochi pe Putin și ”i-a simțit sufletul”.

SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Însă, pentru a intra în mintea liderului de la Kremlin este o sarcină destul de ingrată. Dar este important să încerci. Nu există nicio îndoială că președintele rus este sub presiune, susține jurnalistul Steve Rosenberg de la publicația britanică citată.

Așa-numita ”operațiune militară specială” din Ucraina a mers prost pentru Putin. Ea trebuia să dureze câteva zile, iar acum avem aproape 8 luni de lupte și nu se întrevede un sfârșit.

Kremlinul admite pierderi „semnificative” de trupe; în ultimele săptămâni, armata rusă a pierdut teritoriul din Ucraina pe care îl ocupase anterior. Revenind la starea de spirit a lui Putin. Va crede el că a greșit totul, că decizia lui de a invada a fost o eroare fundamentală? Se pare că nu.

Putin încearcă să evite confruntarea cu Occidentul

„Percepțiile lui Putin conduc întreaga situație în acest conflict. Este liderul autoritar al unei puteri nucleare. Este liderul incontestabil în această țară. Are niște convingeri și percepții puternice care îl înnebunesc. A început să creadă că acest lucru este existențial din punct de vedere al importanței. Nu numai pentru el. Dar pentru viitorul Rusiei”, a spus Konstantin Remciukov, redactor-șef al publicație ruse Nezavisimaya Gazeta.

„Încearcă să evite confruntarea directă cu Occidentul, dar în același timp este pregătit pentru aceasta”, crede veteranul politician liberal Grigori Yavlinski. „Ma tem cel mai mult de posibilitatea unui conflict nuclear. Și, în al doilea rând, îmi este teamă de un război fără sfârșit”. Dar „războiul fără sfârșit” necesită resurse nesfârșite. Este ceva ce Rusia nu pare să aibă la dispozție acum.

La ce se gândește acum Putin? Este planul actual al lui Vladimir Putin de a consolida controlul asupra teritoriului ucrainean pe care pretinde că l-a anexat și apoi de a îngheța conflictul? Sau este hotărât să continue până când întreaga Ucraină va reveni în sfera de influență a Kremlinului?

”Dar, inevitabil, acțiunile domnului Putin din străinătate au consecințe acasă. De-a lungul anilor, Kremlinul a cultivat cu minuțiozitate imaginea lui Putin despre „domnul stabilitate”, încurajând publicul rus să creadă că, atâta timp cât el va fi la conducere, vor fi în siguranță.

Acordul anterior, unul tabu, dintre Putin și societate a fost acela de protecție. Timp de mulți ani, sloganul principal a fost „predictibilitate”. Ce fel de predictibilitate există astăzi? Conceptul s-a terminat. Nimic nu mai este previzibil. Jurnaliştii nu știu dacă vor primi documente de mobilizare, când ajung astăzi acasă”, a spus Remciukov.

#lovitură #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.