Un expert britanic a aflat marea problemă a lui Putin: Acordul tabu al președintelui rus

Un expert britanic, care a consultat câțiva analiști din Rusia, a aflat care ar constitui problema cheie cu care se confruntă Vladimir Putin în acest moment al războiului din Ucraina, ce a depășit 7 luni de lupte. ”Acordul anterior dintre Putin și societatea rusă a fost acela de protecție, dar acesta s-a încheiat” și instabilitatea îi va lua locul, susține Konstantin Remciukov, redactor-șef al ziarului Nezavisimaya Gazeta.

Putin este acum sub presiune, din cauza eșecului armatei ruse și el nu știe în prezent care ar fi semnul victoriei din războiul din Ucraina, potrivit BBC News.

Ce gândește și ce planfică Vladimir Putin? Este întrebarea pe care ne-o punem de luni de zile, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Fostul preșdinte al Statelor Unite, George Bush, a spus că l-a privit în ochi pe Putin și ”i-a simțit sufletul”.

SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Însă, pentru a intra în mintea liderului de la Kremlin este o sarcină destul de ingrată. Dar este important să încerci. Nu există nicio îndoială că președintele rus este sub presiune, susține jurnalistul Steve Rosenberg de la publicația britanică citată.

Așa-numita ”operațiune militară specială” din Ucraina a mers prost pentru Putin. Ea trebuia să dureze câteva zile, iar acum avem aproape 8 luni de lupte și nu se întrevede un sfârșit.

Kremlinul admite pierderi „semnificative” de trupe; în ultimele săptămâni, armata rusă a pierdut teritoriul din Ucraina pe care îl ocupase anterior. Revenind la starea de spirit a lui Putin. Va crede el că a greșit totul, că decizia lui de a invada a fost o eroare fundamentală? Se pare că nu.

Putin încearcă să evite confruntarea cu Occidentul

„Percepțiile lui Putin conduc întreaga situație în acest conflict. Este liderul autoritar al unei puteri nucleare. Este liderul incontestabil în această țară. Are niște convingeri și percepții puternice care îl înnebunesc. A început să creadă că acest lucru este existențial din punct de vedere al importanței. Nu numai pentru el. Dar pentru viitorul Rusiei”, a spus Konstantin Remciukov, redactor-șef al publicație ruse Nezavisimaya Gazeta.

„Încearcă să evite confruntarea directă cu Occidentul, dar în același timp este pregătit pentru aceasta”, crede veteranul politician liberal Grigori Yavlinski. „Ma tem cel mai mult de posibilitatea unui conflict nuclear. Și, în al doilea rând, îmi este teamă de un război fără sfârșit”. Dar „războiul fără sfârșit” necesită resurse nesfârșite. Este ceva ce Rusia nu pare să aibă la dispozție acum.

La ce se gândește acum Putin? Este planul actual al lui Vladimir Putin de a consolida controlul asupra teritoriului ucrainean pe care pretinde că l-a anexat și apoi de a îngheța conflictul? Sau este hotărât să continue până când întreaga Ucraină va reveni în sfera de influență a Kremlinului?

”Dar, inevitabil, acțiunile domnului Putin din străinătate au consecințe acasă. De-a lungul anilor, Kremlinul a cultivat cu minuțiozitate imaginea lui Putin despre „domnul stabilitate”, încurajând publicul rus să creadă că, atâta timp cât el va fi la conducere, vor fi în siguranță.

Acordul anterior, unul tabu, dintre Putin și societate a fost acela de protecție. Timp de mulți ani, sloganul principal a fost „predictibilitate”. Ce fel de predictibilitate există astăzi? Conceptul s-a terminat. Nimic nu mai este previzibil. Jurnaliştii nu știu dacă vor primi documente de mobilizare, când ajung astăzi acasă”, a spus Remciukov.

#lovitură #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.