Un nou film autohton va fi lansat la Chișinău. Vezi trailerul lungmetrajului „Tunete”, în regia lui Ioane Bobeica

06 Sept. 2023, 15:02
 // Categoria: Comercial // Autor:  MD Bani
06 Sept. 2023, 15:02 // Comercial //  MD Bani

Filmul TUNETE, în regia lui Ioane Bobeica, care relatează drama localnicilor din satele de lângă terenurile minate rămase după războiul de pe Nistru, va fi lansat în curând. Astăzi, 6 septembrie, a fost prezentat trailerul lungmetrajului, în care pot fi auzite acordurile celebrei melodii „Dacă ploaia s-ar opri”, a trupei românești CARGO.

Acțiunea filmului TUNETE se desfășoară într-un sat în vecinătatea căruia se află un câmp minat, rămas după conflictul armat din 1992. Doi copii din clase sociale diferite, Zinca și Victor, pe care îi leagă o prietenie interzisă de părinții lor, scapă vacile pe teritoriul minat și încearcă să le recupereze, intrând în zona restricționată. Astfel, câmpul minat devine un loc în care dispar prejudecățile și statutul social, lăsând loc doar pentru curaj, sacrificiu și frică de tunete.

„Filmul TUNETE este despre unele realități moldovenești care le-am avut din cauza unor intersecții istorice. Este un film sincer, deschis, simplu și totodată profund prin temele umane pe care le abordează în felul său. Este bun pentru orice vârstă, deoarece fiecare poate să înțeleagă ceva din el. Cred că e o producție ce poate rămâne emblematică pentru această perioadă prolifică a filmului moldovenesc”, afirmă Marin Madan, producătorul peliculei.

Filmările au avut loc în perioada iunie-septembrie 2018, în satul Ustia, Dubăsari, și au durat 55 de zile. Din echipa de producători mai face parte interpretul Anatol Mîrzenco și Sergiu Cumatrenco, producător al lungmetrajelor CARBON și VARVARA.

„M-am conectat imediat la acest proiect de suflet și sunt bucuros pentru echipa filmului TUNETE, care încă din 2017 a depus eforturi colosale să aducă în fața spectatorilor această poveste. În speranța că filmul va fi îndrăgit de publicul larg, felicit realizatorii principali, care în mare parte sunt debutanți, de exemplu Ioane Bobeica – un tânăr de o sensibilitate aparte și datorită căruia acest film există astăzi; bravul Marin Madan – producătorul inițiator care luptă pe câmpul minat al cinematografiei moldovenești încă din 2017 cu acest proiect și, desigur, pe îndrăgitul Anatol Mîrzenco – dovadă că este un multiartist de un mare firesc în cadru, care cu siguranță va fi apreciat de spectatori”, a menționat Sergiu Cumatrenco.

Din distribuție fac parte Anatol Mîrzenco, Tincuța Josan, Daniel Brânză, Nicolae Cernomaz, Grigore Bechet, Olesea Sveclă, Boris Cremene, Mihaela Strâmbeanu, Andrei Golban, Marin Madan și alții.

„Eram în impas în selectarea eroului principal, până când l-am văzut întâmplător pe Anatol Mîrzenco la televizor și am înțeles imediat că el este de fapt Iacob al meu. L-am contactat și cred că a fost cea mai bună alegere posibilă. Am filmat 3-4 luni pe arșiță, preponderent în câmpul liber, cu amatori, atât echipa cât și actorii. A fost o adevărată provocare și din cauza bugetului redus. A fost greu, dar îmi amintesc cu drag de filmări”, spune Ioane Bobeica, regizorul filmului.

 

„Mi-au dat textul, l-am citit, mi-a plăcut și am acceptat să fiu parte a acestui film. La un moment dat, după foarte multă muncă, Ioane Bobeica ne-a spus că s-ar putea să înghețăm proiectul din lipsă de bani. Atunci am spus că nu trebuie să ne oprim și am făcut tot posibilul pentru a putea continua. Am vrut să-mi joc rolul până la final”, a menționat Anatol Mîrzenco.

Premiera lungmetrajului va avea loc pe 5 octombrie, iar autorii ne îndeamnă să urmărim pagina filmului pentru a afla unde va avea loc aceasta.

Acum 23 de ani, s-a încheiat ultima misiune de deminare a teritoriilor din regiunea satului Pohrebea. Timp de trei luni, în perioada mai-august 2000, 49 de militari ai Armatei Naționale au deminat 85 de hectare de teren. Înainte de asta însă, timp de de opt ani, minele lăsate în câmpuri, livezi și vii au răpit viețile mai multor localnici și geniști.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!