Un nou record: Cel mai scump Ferrari scos vreodată la licitaţie a fost vândut pentru 51,7 milioane de dolari

Un Ferrari 250 GTO din 1962 a fost vândut pentru 51,7 milioane de dolari, devenind cea mai scumpă maşină a producătorului italian vândută vreodată la licitaţie, conform CNN.

Vânzarea record a avut loc luni, la Sotheby’s din New York, maşina fiind oferită public pentru prima dată în 38 de ani.

Gord Duff, şeful global al licitaţiilor de la RM Sotheby’s, a declarat că vânzarea „evidenţiază statura de neegalat a acestui Ferrari ca fiind unul dintre cele mai dorite obiecte din lume”.

„Această tranzacţie adaugă un nou capitol la un vehicul cu o moştenire de neegalat”, a declarat Duff într-un comunicat de presă.

„Acum, se numără printre cele mai scumpe maşini vândute la licitaţie, o adevărată dovadă a locului său singular în istorie”, a adăugat el.

Doar 39 de exemplare ale modelului 250 GTO au fost construite de legendara marcă italiană între 1962 şi 1964 şi este extrem de rar ca un proprietar să se despartă de unul la orice preţ.

Acest exemplar, cu numărul de şasiu 3765, este unul dintre cele 34 de exemplare construite cu caroserie Tipo 1962 şi singurul care a concurat cu echipa de curse Scuderia Ferrari, participând la curse precum Le Mans 24 Hours.

„Cu o provenienţă unică a construcţiei şi un pedigree remarcabil , acest GTO spectaculos se numără printre cele mai deosebite exemplare ale modelului”, a scris casa de licitaţii în anunţul de vânzare, care a prezentat vânzarea ca fiind „o şansă extraordinară de a achiziţiona Sfântul Graal al maşinilor sport, o şansă care ar trebui să fie savurată pentru oportunitatea pe care o reprezintă”.

În timp ce 3765 este acum cel mai scump Ferrari vândut vreodată la licitaţie, un alt 250 GTO deţine recordul pentru cel mai scump Ferrari vândut vreodată.

Renumitul colecţionar de maşini David MacNeil, fondator şi CEO al companiei de covoraşe auto WeatherTech, a cumpărat şasiul cu numărul 4153 GT pentru 70 de milioane de dolari în 2018.

La vremea respectivă, James Knight, preşedintele grupului de automobile la casa de licitaţii britanică Bonhams, a comparat 250 GTO cu unele dintre cele mai exclusiviste opere de artă din lume.

„Ferrari 250 GTO este echivalentul pe piaţa auto a tabloului „Floarea-soarelui” al lui Van Gogh şi un talisman pentru orice colecţie de top”, a declarat Knight.

#masina #ferrari #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

AlphaGenome, noul instrument de inteligență artificială al grupului Google, prezentat public miercuri, reprezintă un progres important în interpretarea genomului. Sistemul analizează modul în care anumite porțiuni din ADN reglează activitatea genelor în interiorul celulelor, relatează AFP, citată de Agerpres.

Secvențierea completă a genomului uman, realizată în 2003, „ne-a oferit cartea vieții, dar citirea ei rămâne o provocare”, a declarat Pushmeet Kohli, vicepreședinte al diviziei de cercetare Google DeepMind, cu prilejul prezentării AlphaGenome, într-un studiu publicat în revista Nature.

„Avem textul” – succesiunea de aproximativ 3 miliarde de perechi de nucleotide A, T, C și G care formează ADN-ul – însă „înțelegerea gramaticii (…) și maniera în care ea guvernează viața reprezintă următoarea frontieră majoră a cercetării”, a subliniat el în fața presei.

Aproximativ 2% din ADN-ul uman codifică direct proteinele, esențiale pentru funcționarea organismelor vii. Restul de 98% are un rol de coordonare și reglare a expresiei genetice în fiecare celulă. Aceste secvențe, denumite „necodante”, conțin numeroase variații asociate cu diferite boli.

AlphaGenome se concentrează tocmai asupra acestor secvențe necodante și completează celelalte modele dezvoltate de laboratorul de inteligență artificială al Google: AlphaMissense, care analizează secvențele codante ale ADN-ului, AlphaProteo, dedicat sintezei proteinelor, și AlphaFold, modelul de predicție a structurii proteinelor recompensat cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2024.

Modelul de învățare profundă a fost antrenat cu date provenite din mari consorții publice, care au măsurat experimental aceste mecanisme în sute de tipuri de celule și țesuturi prelevate de la oameni și șoareci.

AlphaGenome poate analiza secvențe foarte lungi de ADN și poate „prezice” influența fiecărei perechi de nucleotide asupra mai multor procese biologice, precum activarea sau inhibarea expresiei genelor ori controlul proceselor de asamblare a ARN-ului.

Un instrument fundamental, dar cu limite
Alte modele similare există deja, însă acestea trebuie să aleagă între lungimea secvențelor analizate și precizia rezultatelor. O secvență lungă, de până la un milion de perechi de nucleotide, este „necesară pentru a înțelege mediul regulator complet al unei gene unice”, a explicat Ziga Avsec, coautor al proiectului. Rezoluția ridicată permite compararea efectelor variantelor genetice prin raportare la secvențele nemodificate.

Un alt avantaj al AlphaGenome constă în faptul că poate modela simultan influența ADN-ului asupra a 11 procese biologice, în timp ce până acum cercetătorii erau nevoiți să utilizeze mai multe modele separate.

„Acest instrument poate accelera înțelegerea noastră asupra genomului, ajutând la cartografierea localizării unor elemente funcționale și la determinarea rolului lor la nivel molecular”, a declarat Natasha Latysheva, coautoare a studiului.

„Sperăm că cercetătorii vor îmbogăți acest model cu mai multe date și noi abordări”, a adăugat Pushmeet Kohli. AlphaGenome a fost deja testat de aproximativ 3.000 de oameni de știință din 160 de țări și este disponibil în regim open-source pentru cercetare non-comercială.

„Identificarea cu precizie a diferențelor dintre genomurile noastre, care ne fac mai mult sau mai puțin susceptibili la mii de boli, reprezintă o etapă-cheie către tratamente mai bune”, a declarat Ben Lehner, directorul departamentului de genomică generativă și sintetică de la Institutul Wellcome Sanger din Cambridge.

Cercetătorul, care nu a participat direct la proiect, consideră că AlphaGenome este „foarte performant”, dar încă „departe de a fi perfect”.

„Modelele AI nu sunt bune decât în măsura în care datele utilizate pentru antrenarea lor sunt bune”, a avertizat el, subliniind că majoritatea seturilor de date existente „sunt prea mici și insuficient standardizate”, potrivit unui comunicat al Science Media Center.

AlphaGenome nu reprezintă „o soluție miraculoasă la toate întrebările din biologie”, deoarece expresia genelor este influențată de factori de mediu complecși, însă rămâne „un instrument fundamental”, a declarat Robert Goldstone, directorul diviziei de genomică de la Institutul Francis Crick, citat în același comunicat. În opinia sa, noul model va permite cercetătorilor „să studieze și să simuleze, într-un mod programatic, bazele genetice ale unor boli complexe”.