Un pericol se ridică din Est: Braţul lung al Chinei şi puterea militară a Beijingului încep să dea coşmaruri Vestului

Ministrul cambodgian al apărării, Tea Banh, a făcut mari eforturi luna aceasta pentru a convinge oficialii militari şi diplomaţii occidentali că China nu construieşte o bază militară în ţara sa. Comentariile sale la forumul de securitate Shangri-La Dialogue au corespuns insistenţelor Beijingului potrivit cărora Armata Populară de Eliberare nu încearcă să construiască o reţea globală de baze.

Dar SUA şi aliaţii săi nu sunt convinşi. Derek Chollet, un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA, a declarat că Washingtonul este „convins” că China construieşte o bază la Ream, pe coasta Cambodgiei din Golful Thailandei. „Avem indicii că China caută o facilitate militară exclusivă”, a declarat Chollet într-un interviu.

În ultimul an, clopotele de alarmă au sunat la fiecare câteva luni în SUA şi în rândul aliaţilor săi în legătură cu presupusele planuri chinezeşti pentru noi baze militare. Dar, în mod paradoxal, temerile privind dobândirea de către APL a unei amprente globale şi negarea de către China a faptului că construieşte multe baze ar putea fi ambele justificate.

Cu doar câteva zile înainte de discursul din Singapore al lui Tea Banh, ministrul a participat la o ceremonie de inaugurare a unei construcţii finanţate de China la baza navală existentă din Cambodgia, la Ream. În martie, a apărut vestea unui proiect de acord între China şi Insulele Solomon, despre care unele guverne occidentale cred că ar putea deschide calea pentru ca Beijingul să construiască o bază în această ţară din Pacific. Anul trecut, în SUA au apărut suspiciuni potrivit cărora China ar fi construit o facilitate militară secretă în Emiratele Arabe Unite şi ar putea avea planuri similare în Guineea Ecuatorială.

În timp ce Beijingul respinge îngrijorările cu privire la intenţiile sale, armata sa a început să creeze o reţea de ceea ce numeşte puncte forte strategice de-a lungul unor rute comerciale maritime importante pentru a proteja interesele globale în creştere ale Chinei.

Cartea albă a apărării din 2019 a Chinei a afirmat că printre sarcinile armatei se numără protejarea navelor de marfă şi evacuarea cetăţenilor chinezi în străinătate şi că APL va dezvolta „facilităţi logistice în străinătate”.

Dar, în contrast puternic cu armata americană, cu sutele sale de baze dedicate în întreaga lume, APL se bazează în principal pe instalaţii din porturile de peste mări care sunt deţinute sau operate de întreprinderi de stat chineze.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Est #pericol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.