Uniunea Europeană îmbunătățește viața pe ambele maluri ale Prutului

Uniunea Europeană aduce îmbunătățiri semnificative în viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Investițiile comune în infrastructură, educație, sănătate, cultură și transport au adus beneficii palpabile pentru comunitățile din cele două țări, asigurând în același timp securitatea și siguranța cetățenilor.

La 14 martie, orașul Chișinău a găzduit conferința finală a programului, sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”. Evenimentul a adunat reprezentanți ai structurilor de management ale programului din România și Republica Moldova, misiuni diplomatice, parteneri și beneficiari de proiecte, oferindu-le o platformă pentru a împărtăși succesul și lecțiile învățate.

„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și protejarea patrimoniului cultural și istoric. Programul a contribuit, de asemenea, la prevenirea schimbărilor climatice și la siguranța generală a cetățenilor din cele două țări”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Prin investiții masive în infrastructură medicală, precum și modernizarea rețelelor de comunicații și a punctelor de trecere a frontierei, programul a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Parteneriatele transfrontaliere au contribuit la consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare, facilitând un schimb rapid de informații și servicii între cele două țări.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările notabile ale programului, inclusiv investițiile în sănătate, cultură, transport și educație. Implementarea proiectelor majore de investiții a avut un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare.

Pe lângă investițiile masive, programul a sprijinit și dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, promovând adaptarea la piața muncii, creșterea abilităților profesionale și dezvoltarea antreprenoriatului.

Prin aceste eforturi comune, Uniunea Europeană, împreună cu România și Republica Moldova, continuă să consolideze relațiile de cooperare și să ofere oportunități de creștere și dezvoltare pentru comunitățile din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conferinta #program #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.