Uniunea Europeană îmbunătățește viața pe ambele maluri ale Prutului

Uniunea Europeană aduce îmbunătățiri semnificative în viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Investițiile comune în infrastructură, educație, sănătate, cultură și transport au adus beneficii palpabile pentru comunitățile din cele două țări, asigurând în același timp securitatea și siguranța cetățenilor.

La 14 martie, orașul Chișinău a găzduit conferința finală a programului, sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”. Evenimentul a adunat reprezentanți ai structurilor de management ale programului din România și Republica Moldova, misiuni diplomatice, parteneri și beneficiari de proiecte, oferindu-le o platformă pentru a împărtăși succesul și lecțiile învățate.

„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și protejarea patrimoniului cultural și istoric. Programul a contribuit, de asemenea, la prevenirea schimbărilor climatice și la siguranța generală a cetățenilor din cele două țări”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Prin investiții masive în infrastructură medicală, precum și modernizarea rețelelor de comunicații și a punctelor de trecere a frontierei, programul a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Parteneriatele transfrontaliere au contribuit la consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare, facilitând un schimb rapid de informații și servicii între cele două țări.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările notabile ale programului, inclusiv investițiile în sănătate, cultură, transport și educație. Implementarea proiectelor majore de investiții a avut un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare.

Pe lângă investițiile masive, programul a sprijinit și dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, promovând adaptarea la piața muncii, creșterea abilităților profesionale și dezvoltarea antreprenoriatului.

Prin aceste eforturi comune, Uniunea Europeană, împreună cu România și Republica Moldova, continuă să consolideze relațiile de cooperare și să ofere oportunități de creștere și dezvoltare pentru comunitățile din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conferinta #program #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.