Uniunea Europeană îmbunătățește viața pe ambele maluri ale Prutului

Uniunea Europeană aduce îmbunătățiri semnificative în viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Investițiile comune în infrastructură, educație, sănătate, cultură și transport au adus beneficii palpabile pentru comunitățile din cele două țări, asigurând în același timp securitatea și siguranța cetățenilor.

La 14 martie, orașul Chișinău a găzduit conferința finală a programului, sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”. Evenimentul a adunat reprezentanți ai structurilor de management ale programului din România și Republica Moldova, misiuni diplomatice, parteneri și beneficiari de proiecte, oferindu-le o platformă pentru a împărtăși succesul și lecțiile învățate.

„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și protejarea patrimoniului cultural și istoric. Programul a contribuit, de asemenea, la prevenirea schimbărilor climatice și la siguranța generală a cetățenilor din cele două țări”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Prin investiții masive în infrastructură medicală, precum și modernizarea rețelelor de comunicații și a punctelor de trecere a frontierei, programul a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Parteneriatele transfrontaliere au contribuit la consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare, facilitând un schimb rapid de informații și servicii între cele două țări.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările notabile ale programului, inclusiv investițiile în sănătate, cultură, transport și educație. Implementarea proiectelor majore de investiții a avut un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare.

Pe lângă investițiile masive, programul a sprijinit și dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, promovând adaptarea la piața muncii, creșterea abilităților profesionale și dezvoltarea antreprenoriatului.

Prin aceste eforturi comune, Uniunea Europeană, împreună cu România și Republica Moldova, continuă să consolideze relațiile de cooperare și să ofere oportunități de creștere și dezvoltare pentru comunitățile din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conferinta #program #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”