Uniunea Europeană îmbunătățește viața pe ambele maluri ale Prutului

Uniunea Europeană aduce îmbunătățiri semnificative în viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului prin intermediul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Investițiile comune în infrastructură, educație, sănătate, cultură și transport au adus beneficii palpabile pentru comunitățile din cele două țări, asigurând în același timp securitatea și siguranța cetățenilor.

La 14 martie, orașul Chișinău a găzduit conferința finală a programului, sub genericul „Granițe comune. Soluții Comune”. Evenimentul a adunat reprezentanți ai structurilor de management ale programului din România și Republica Moldova, misiuni diplomatice, parteneri și beneficiari de proiecte, oferindu-le o platformă pentru a împărtăși succesul și lecțiile învățate.

„Pe parcursul implementării Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, am fost martorii a numeroase beneficii pentru oameni, cum ar fi modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere și protejarea patrimoniului cultural și istoric. Programul a contribuit, de asemenea, la prevenirea schimbărilor climatice și la siguranța generală a cetățenilor din cele două țări”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Prin investiții masive în infrastructură medicală, precum și modernizarea rețelelor de comunicații și a punctelor de trecere a frontierei, programul a avut un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Parteneriatele transfrontaliere au contribuit la consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare, facilitând un schimb rapid de informații și servicii între cele două țări.

În cadrul conferinței, au fost evidențiate realizările notabile ale programului, inclusiv investițiile în sănătate, cultură, transport și educație. Implementarea proiectelor majore de investiții a avut un impact semnificativ în consolidarea capacității de intervenție în situații de urgență, modernizarea punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea infrastructurii de comunicare.

Pe lângă investițiile masive, programul a sprijinit și dezvoltarea competențelor și inovarea în zona transfrontalieră, promovând adaptarea la piața muncii, creșterea abilităților profesionale și dezvoltarea antreprenoriatului.

Prin aceste eforturi comune, Uniunea Europeană, împreună cu România și Republica Moldova, continuă să consolideze relațiile de cooperare și să ofere oportunități de creștere și dezvoltare pentru comunitățile din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conferinta #program #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții