Valuta scoate banii din casele băncilor. Cererea depășește ritmul încasărilor

În primele trei luni ale anului 2025, băncile din Republica Moldova au eliberat în numerar cu 134,8 milioane de lei mai mult decât au încasat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al eliberărilor cumulative de numerar din casele băncilor a constituit 41,24 miliarde lei, în creștere cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În comparație, încasările cumulative de numerar au însumat 41,10 miliarde lei, înregistrând o creștere de 4,6%.

Cea mai mare parte a încasărilor de numerar – 55,5% – a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, însumând 22,8 miliarde lei (+4,2%). Alte creșteri importante s-au înregistrat la depunerile în conturi curente și de depozit ale persoanelor fizice (+14,2%) și la achitarea chiriilor și serviciilor comunale (+50,5%). Plățile în numerar pentru achitarea creditelor s-au majorat, de asemenea, cu 8,2%.

În același timp, încasările din alte servicii au scăzut cu 7,8%, adică 239,2 milioane lei.

Cea mai mare creștere în zona eliberărilor de numerar a fost generată de cererea pentru valută: volumul sumelor eliberate pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a ajuns la 8,97 miliarde lei (+1,31 miliarde lei față de anul trecut), reprezentând 21,8% din totalul eliberărilor.

Retragerile de numerar de la bancomate s-au majorat cu 653 milioane lei (+3,8%), iar eliberările de numerar sub formă de credite către persoane fizice au crescut cu un spectaculos 55,4%, adică 434,4 milioane lei.

Pe de altă parte, eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 7,7% (–404,8 milioane lei), iar cele pentru remunerarea muncii și plăți sociale s-au diminuat ușor cu 0,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.