Valuta scoate banii din casele băncilor. Cererea depășește ritmul încasărilor

În primele trei luni ale anului 2025, băncile din Republica Moldova au eliberat în numerar cu 134,8 milioane de lei mai mult decât au încasat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al eliberărilor cumulative de numerar din casele băncilor a constituit 41,24 miliarde lei, în creștere cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În comparație, încasările cumulative de numerar au însumat 41,10 miliarde lei, înregistrând o creștere de 4,6%.

Cea mai mare parte a încasărilor de numerar – 55,5% – a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, însumând 22,8 miliarde lei (+4,2%). Alte creșteri importante s-au înregistrat la depunerile în conturi curente și de depozit ale persoanelor fizice (+14,2%) și la achitarea chiriilor și serviciilor comunale (+50,5%). Plățile în numerar pentru achitarea creditelor s-au majorat, de asemenea, cu 8,2%.

În același timp, încasările din alte servicii au scăzut cu 7,8%, adică 239,2 milioane lei.

Cea mai mare creștere în zona eliberărilor de numerar a fost generată de cererea pentru valută: volumul sumelor eliberate pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a ajuns la 8,97 miliarde lei (+1,31 miliarde lei față de anul trecut), reprezentând 21,8% din totalul eliberărilor.

Retragerile de numerar de la bancomate s-au majorat cu 653 milioane lei (+3,8%), iar eliberările de numerar sub formă de credite către persoane fizice au crescut cu un spectaculos 55,4%, adică 434,4 milioane lei.

Pe de altă parte, eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 7,7% (–404,8 milioane lei), iar cele pentru remunerarea muncii și plăți sociale s-au diminuat ușor cu 0,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.