Valuta scoate banii din casele băncilor. Cererea depășește ritmul încasărilor

În primele trei luni ale anului 2025, băncile din Republica Moldova au eliberat în numerar cu 134,8 milioane de lei mai mult decât au încasat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al eliberărilor cumulative de numerar din casele băncilor a constituit 41,24 miliarde lei, în creștere cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. În comparație, încasările cumulative de numerar au însumat 41,10 miliarde lei, înregistrând o creștere de 4,6%.

Cea mai mare parte a încasărilor de numerar – 55,5% – a provenit din comercializarea mărfurilor de consum, însumând 22,8 miliarde lei (+4,2%). Alte creșteri importante s-au înregistrat la depunerile în conturi curente și de depozit ale persoanelor fizice (+14,2%) și la achitarea chiriilor și serviciilor comunale (+50,5%). Plățile în numerar pentru achitarea creditelor s-au majorat, de asemenea, cu 8,2%.

În același timp, încasările din alte servicii au scăzut cu 7,8%, adică 239,2 milioane lei.

Cea mai mare creștere în zona eliberărilor de numerar a fost generată de cererea pentru valută: volumul sumelor eliberate pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice a ajuns la 8,97 miliarde lei (+1,31 miliarde lei față de anul trecut), reprezentând 21,8% din totalul eliberărilor.

Retragerile de numerar de la bancomate s-au majorat cu 653 milioane lei (+3,8%), iar eliberările de numerar sub formă de credite către persoane fizice au crescut cu un spectaculos 55,4%, adică 434,4 milioane lei.

Pe de altă parte, eliberările de numerar în alte scopuri au scăzut cu 7,7% (–404,8 milioane lei), iar cele pentru remunerarea muncii și plăți sociale s-au diminuat ușor cu 0,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul de presă Realitatea a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare. Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

Prin Hotărârea din 13 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins cererea AO MORA ca neîntemeiată. Instanța a reținut că: informațiile publicate în presă privind interacțiunea AO MORA cu organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unui potențial risc pentru Republica Moldova asociat activității acestora au un substrat factologic justificat și se bazează pe date provenite din surse oficiale.

Ulterior, la 5 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de apel depusă de AO MORA și a menținut hotărârea primei instanțe, decizia devenind definitivă.

Potrivit hotărârii de judecată, informațiile publicate au fost susținute și de datele furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), care a semnalat că activitatea unei persoane asociate cu AO MORA, identificată drept A. Kricevski, prezintă un potențial risc la adresa securității Republicii Moldova.

De asemenea, instanța a reținut că Centrul Național Anticorupție (CNA) a constatat, în urma investigațiilor, că activitatea grupului vizat ar fi fost finanțată și gestionată în interesul cetățeanului rus A. Kricevski, cu scopul promovării intereselor personale și ale unor entități externe din domeniul drepturilor de autor.

Totodată, se constată că obiectivul principal al acțiunilor întreprinse de acest grup ar fi fost discreditarea organizațiilor de gestiune colectivă din Republica Moldova și a conducerii AGEPI, inclusiv prin răspândirea de afirmații calomnioase și prin tentative de intimidare a presei prin acțiuni judiciare.

Prin deciziile instanțelor, Grupul de presă Realitatea a obținut o victorie definitivă, iar judecătorii au confirmat că investigația jurnalistică contestată: se bazează pe fapte verificabile, nu depășesc limitele libertății de exprimare, nu constituie defăimare.

Având în vedere materialele colectate timp de 4 ani în cadrul investigației realizate de Grupul Media Realitatea, precum și în contextul declarațiilor din cadrul ședinței Parlamentului din data de 18 decembrie 2025 referitoare la domeniul Drepturilor de autor, atragem atenția Parlamentului, Guvernului și a instituțiilor de forță a Republicii Moldova asupra necesității monitorizării activității AO MORA și a organizațiilor afiliate din perspectiva atacurilor organizațiilor de gestiune colectivă rusești asupra securității naționale pe domeniul drepturilor de autor.

BANI.MD scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunță despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.

Asociația „de autori” MORA este fondată de 6 cetățeni ai Republicii Moldova: Gherman Stela (Președintă), Codreanu Dumitru (Cenzor) și Jora Vadim, Țurcan Valentin, Chiroșca Nicolae și Pădure Constantin (membri ai Consiliului de Administrare al autorilor). De menționat, că pe lângă variabila profesională – de la proprietar de restaurant, constructori și până la șomeri, niciunul din aceste 6 persoane nu este autor sau interpret și nu a avut niciodată nicio legătură de ordin profesional cu domeniul drepturilor de autor și conexe.

#mora #investigatie