Vânzările de mașini în Europa continuă să scadă. Aprovizionarea cu cipuri dă bătăi de cap producătorilor

Vânzările de mașini din Europe au scăzut în luna decembrie pentru a șasea lună consecutiv. De asemenea, bătălia dintre producătorii de automobile ia amploare din cauza aprovizionării cu cipuri.

Potrivit Bloomberg, înmatriculările de mașini de pasageri au scăzut cu 22% luna trecută, la 950.218 vehicule, a anunțat marți Asociația Constructorilor de Automobile Europeni. Vânzările de mașini noi au scăzut cu 1,5% anul trecut, când producătorii de automobile au avut cel mai slab rezultat de când asociația a început să urmărească piața la începutul anilor 1990.

După ce au prezis luni de zile că lipsa de cipuri care perturbă industria globală se va diminua, așteptările producătorilor de automobile au scăzut. Aprovizionarea cu suficienți semiconductori va rămâne anevoioasă în acest an, iar pandemia continuă să afecteze încrederea consumatorilor. Renault SA a declarat săptămâna trecută că deficitul, care i-a costat pe producătorul auto 500.000 de vehicule în pierderea producției anul trecut, va atinge vârful în primele șase luni și apoi se va îmbunătăți încet pe măsură ce se adaugă mai multă capacitate.

„Vânzările de mașini în 2022 se vor dovedi la fel de provocatoare ca și în 2021”, a spus Peter Fuss, partener al echipei auto EY. „Avem încă pandemia la nivel mondial, precum și valul de omicron din Europa, care continuă să restrângă considerabil comportamentul consumatorilor.”

Germania, cea mai mare piață auto din Europa, a condus declinul cu o scădere de 27% în decembrie.

În aceste condiții, producătorii vor propune prețuri mai mari la mașini deoarece disponibilitatea atât a vehiculelor noi, cât și a celor folosite rămâne limitată. Anul trecut, majoritatea companiilor au mutat cu succes producția către mașini de ultimă generație, cu marje de profit puternice, pentru a compensa volumele mai mici.

„Există o nepotrivire clară între activitatea de pe piață și cererea de bază”, au declarat analiștii de la LMC Automotive într-un raport luna aceasta privind vânzările de mașini din Europa de Vest. „Prognoza noastră de referință presupune că problemele de aprovizionare din industrie, dominate de penuria de semiconductori, vor continua să perturbe legătura dintre indicatorii cererii și vânzările de vehicule, deși acest impact se va diminua treptat pe măsură ce trecem prin 2022”.

#vanzari #Europa #cipuri #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia