Vânzările de mașini în Europa continuă să scadă. Aprovizionarea cu cipuri dă bătăi de cap producătorilor

Vânzările de mașini din Europe au scăzut în luna decembrie pentru a șasea lună consecutiv. De asemenea, bătălia dintre producătorii de automobile ia amploare din cauza aprovizionării cu cipuri.

Potrivit Bloomberg, înmatriculările de mașini de pasageri au scăzut cu 22% luna trecută, la 950.218 vehicule, a anunțat marți Asociația Constructorilor de Automobile Europeni. Vânzările de mașini noi au scăzut cu 1,5% anul trecut, când producătorii de automobile au avut cel mai slab rezultat de când asociația a început să urmărească piața la începutul anilor 1990.

După ce au prezis luni de zile că lipsa de cipuri care perturbă industria globală se va diminua, așteptările producătorilor de automobile au scăzut. Aprovizionarea cu suficienți semiconductori va rămâne anevoioasă în acest an, iar pandemia continuă să afecteze încrederea consumatorilor. Renault SA a declarat săptămâna trecută că deficitul, care i-a costat pe producătorul auto 500.000 de vehicule în pierderea producției anul trecut, va atinge vârful în primele șase luni și apoi se va îmbunătăți încet pe măsură ce se adaugă mai multă capacitate.

„Vânzările de mașini în 2022 se vor dovedi la fel de provocatoare ca și în 2021”, a spus Peter Fuss, partener al echipei auto EY. „Avem încă pandemia la nivel mondial, precum și valul de omicron din Europa, care continuă să restrângă considerabil comportamentul consumatorilor.”

Germania, cea mai mare piață auto din Europa, a condus declinul cu o scădere de 27% în decembrie.

În aceste condiții, producătorii vor propune prețuri mai mari la mașini deoarece disponibilitatea atât a vehiculelor noi, cât și a celor folosite rămâne limitată. Anul trecut, majoritatea companiilor au mutat cu succes producția către mașini de ultimă generație, cu marje de profit puternice, pentru a compensa volumele mai mici.

„Există o nepotrivire clară între activitatea de pe piață și cererea de bază”, au declarat analiștii de la LMC Automotive într-un raport luna aceasta privind vânzările de mașini din Europa de Vest. „Prognoza noastră de referință presupune că problemele de aprovizionare din industrie, dominate de penuria de semiconductori, vor continua să perturbe legătura dintre indicatorii cererii și vânzările de vehicule, deși acest impact se va diminua treptat pe măsură ce trecem prin 2022”.

#vanzari #Europa #cipuri #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova este prognozată să crească lent, dar constant, în următorii ani, însă cu deficite bugetare ridicate și cheltuieli publice în continuă expansiune, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, elaborat de Ministerul Finanțelor

Conform documentului, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.

În paralel, veniturile bugetului de stat sunt prognozate să urce de la 75,8 miliarde de lei în 2025 la 91,1 miliarde de lei în 2028, pe fondul relansării economice și al îmbunătățirii colectării fiscale. Totuși, cheltuielile bugetare vor crește într-un ritm comparabil, de la 94 miliarde de lei la 109 miliarde de lei, menținând presiunea asupra finanțelor publice.

Astfel, deficitul bugetar rămâne ridicat pe tot orizontul de prognoză, fiind estimat la –5,5% din PIB în 2026, –5,4% în 2027 și –4,1% în 2028, niveluri considerate gestionabile doar în condițiile menținerii accesului la finanțare internă și externă.

În ceea ce privește inflația, Ministerul Finanțelor, pe baza prognozelor Băncii Naționale a Moldovei, estimează o temperare a creșterii prețurilor după vârful din 2025. Indicele mediu anual al prețurilor de consum ar urma să scadă de la 7,7% în 2025 la 4,3% în 2026, urmând să se stabilizeze în intervalul 4,5–5,0% până în 2028.

Documentul include și ipoteze privind evoluția cursului de schimb, care rămâne un factor-cheie pentru stabilitatea macroeconomică. Leul este prognozat să se deprecieze gradual, cursul mediu fiind estimat la 17,59 lei/dolar în 2026 și 18,15 lei/dolar în 2028, respectiv 19,79 lei/euro în 2026 și 20,62 lei/euro în 2028.

Ministerul Finanțelor avertizează că aceste prognoze pot fi afectate de riscuri interne și externe, inclusiv tensiuni geopolitice, șocuri energetice, evoluții nefavorabile ale inflației internaționale sau fluctuații mai accentuate ale cursului de schimb, care ar putea amplifica dezechilibrele bugetare și presiunile asupra datoriei publice.