Verdictul FMI: Stat sărac, colectare slabă, sistemul fiscal al Moldovei este complex și distorsionant

Fondul Monetar Internațional avertizează că Republica Moldova colectează semnificativ mai puține venituri fiscale comparativ cu alte state cu nivel similar de dezvoltare, iar acest lucru se datorează unui sistem fiscal complex și distorsionant. Concluziile se regăsesc în raportul FMI publicat la finalul misiunii de evaluare desfășurate în Republica Moldova.

Potrivit experților FMI, pentru a reduce costurile de conformare fiscală și pentru a susține creșterea economică, reformele trebuie să vizeze, în primul rând, simplificarea sistemului fiscal și eliminarea măsurilor de stimulare fiscală ineficiente. FMI indică drept exemplu scutirile și cotele reduse de TVA, care afectează eficiența proceselor de producție și nu sunt direcționate către categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Fondul subliniază că extinderea bazei de impozitare trebuie realizată concomitent cu îmbunătățirea administrării fiscale. Acest lucru presupune utilizarea mai largă a controalelor bazate pe analiza riscurilor și aplicarea unor metode moderne de asigurare a disciplinei fiscale, astfel încât să fie colectate venituri suplimentare fără a penaliza contribuabilii corecți.

În același timp, FMI menționează că reformele fiscale ar trebui să genereze, încă din faza inițială, venituri suficiente pentru a acoperi cel puțin costurile anticipate ale reformei administrației publice. Pe termen mediu, însă, vor fi necesare surse suplimentare de venit pentru a garanta sustenabilitatea bugetului de stat.

Experții FMI atrag atenția că o eventuală creștere a poverii fiscale totale va impune revizuirea gradului de progresivitate a impozitelor pe venit și pe avere, pentru a asigura un echilibru între consolidarea bugetară și echitatea socială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozite #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie