Veste proastă pentru iubitorii de înghețată: loturi întregi au fost extrase din comerț, în ce a fost problema

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), câteva loturi de înghețată Bounty, Snickers, Twix au fost scoase din comerț. Măsura vine după ce, la data de 19 iulie curent, pe portalul sistemului rapid de alertă (RASFF) a Uniunii Europene a apărut notificarea, referitor la conținutul de oxid de etilenă în materie primă care a fost ulterior utilizată pentru producerea produselor înghețate (Bounty, Snickers, Twix), produse care au ajuns și pe rafturile magazinelor din Republica Moldova.

În acest context, ANSA a inițiat o anchetă de serviciu pentru identificarea importatorilor acestor produse.

În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit că produsele au fost importate de 3 companii. În baza documentelor ce atestă trasabilitatea produselor au fost identificate locurile unde au fost distribuite aceste produse și ca urmare, a fost asigurată retragerea produselor din loturile de producere menționate în notificare ca fiind contaminate.

În procesul desfășurării anchetei de serviciu, au fost retrase din rеțеаua de соmеrț următoarele produse:

1.   Bounty înghețată 39,1g/50,1ml/24/24 – 25840 bucăți
2.   Snickers înghețată 48g/53ml/24/24 – 457788 bucăți
3.   Snickers înghețată 66g/72,5ml/24/24 – 16689 bucăți
4.   Twix înghețată 40g/50ml/24/24 – 8856 bucăți
5.   Bounty pack înghețată 39,1g/50,1ml *6 buc) –201 bucăți
6.   Twix înghețată 40g/50ml*6 buc – 35 bucăți.

Loturile retrase se afla sub restricția de a fi comercializate și urmează a fi returnate în țara de origine.

Menționăm că înghețata a fost retrasă și de piața României încă la data de 17 iulie curent.

La fel, țările membre ale Uniunii Europene au organizat o serie de întruniri în cadrul reuniunilor coordonatorilor de criză pentru hrană și furaje din 29 iunie 2021, 30 iunie 2021 și 13 iulie 2021 privind prezența oxidului de etilenă peste limita de cuantificare în unele materii prime folosite în producerea înghețatei (aditiv E410).

Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia Europeană a oferit analiza legislației aplicabile nivelurilor maxime de reziduuri. Statele membre au concluzionat că, în conformitate cu dispozițiile legale stabilite pentru produsele care conțin aditivul E410 despre care se știe că este contaminat cu oxid de etilenă nu se poate defini un nivel sigur de expunere pentru consumatori și, prin urmare, orice nivel la care consumatorii pot fi expuși, prezintă un risc potențial pentru consumatori, în consecință, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a fost hotărât ca operatorii din sectorul alimentar care au introdus produsele pe piața UE, sub controlul autorităților naționale competente, să asigure retragerea acestor produse de pe piața UE și să informeze consumatorii.

Oxidul de etilenă este un pesticid cancerigen, interzis în Europa.

#inghetata #oxid de etilena #loturi de inghetata #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.