Veste proastă pentru iubitorii de înghețată: loturi întregi au fost extrase din comerț, în ce a fost problema

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), câteva loturi de înghețată Bounty, Snickers, Twix au fost scoase din comerț. Măsura vine după ce, la data de 19 iulie curent, pe portalul sistemului rapid de alertă (RASFF) a Uniunii Europene a apărut notificarea, referitor la conținutul de oxid de etilenă în materie primă care a fost ulterior utilizată pentru producerea produselor înghețate (Bounty, Snickers, Twix), produse care au ajuns și pe rafturile magazinelor din Republica Moldova.

În acest context, ANSA a inițiat o anchetă de serviciu pentru identificarea importatorilor acestor produse.

În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit că produsele au fost importate de 3 companii. În baza documentelor ce atestă trasabilitatea produselor au fost identificate locurile unde au fost distribuite aceste produse și ca urmare, a fost asigurată retragerea produselor din loturile de producere menționate în notificare ca fiind contaminate.

În procesul desfășurării anchetei de serviciu, au fost retrase din rеțеаua de соmеrț următoarele produse:

1.   Bounty înghețată 39,1g/50,1ml/24/24 – 25840 bucăți
2.   Snickers înghețată 48g/53ml/24/24 – 457788 bucăți
3.   Snickers înghețată 66g/72,5ml/24/24 – 16689 bucăți
4.   Twix înghețată 40g/50ml/24/24 – 8856 bucăți
5.   Bounty pack înghețată 39,1g/50,1ml *6 buc) –201 bucăți
6.   Twix înghețată 40g/50ml*6 buc – 35 bucăți.

Loturile retrase se afla sub restricția de a fi comercializate și urmează a fi returnate în țara de origine.

Menționăm că înghețata a fost retrasă și de piața României încă la data de 17 iulie curent.

La fel, țările membre ale Uniunii Europene au organizat o serie de întruniri în cadrul reuniunilor coordonatorilor de criză pentru hrană și furaje din 29 iunie 2021, 30 iunie 2021 și 13 iulie 2021 privind prezența oxidului de etilenă peste limita de cuantificare în unele materii prime folosite în producerea înghețatei (aditiv E410).

Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia Europeană a oferit analiza legislației aplicabile nivelurilor maxime de reziduuri. Statele membre au concluzionat că, în conformitate cu dispozițiile legale stabilite pentru produsele care conțin aditivul E410 despre care se știe că este contaminat cu oxid de etilenă nu se poate defini un nivel sigur de expunere pentru consumatori și, prin urmare, orice nivel la care consumatorii pot fi expuși, prezintă un risc potențial pentru consumatori, în consecință, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a fost hotărât ca operatorii din sectorul alimentar care au introdus produsele pe piața UE, sub controlul autorităților naționale competente, să asigure retragerea acestor produse de pe piața UE și să informeze consumatorii.

Oxidul de etilenă este un pesticid cancerigen, interzis în Europa.

#inghetata #oxid de etilena #loturi de inghetata #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.