Veste proastă pentru iubitorii de înghețată: loturi întregi au fost extrase din comerț, în ce a fost problema

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), câteva loturi de înghețată Bounty, Snickers, Twix au fost scoase din comerț. Măsura vine după ce, la data de 19 iulie curent, pe portalul sistemului rapid de alertă (RASFF) a Uniunii Europene a apărut notificarea, referitor la conținutul de oxid de etilenă în materie primă care a fost ulterior utilizată pentru producerea produselor înghețate (Bounty, Snickers, Twix), produse care au ajuns și pe rafturile magazinelor din Republica Moldova.

În acest context, ANSA a inițiat o anchetă de serviciu pentru identificarea importatorilor acestor produse.

În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit că produsele au fost importate de 3 companii. În baza documentelor ce atestă trasabilitatea produselor au fost identificate locurile unde au fost distribuite aceste produse și ca urmare, a fost asigurată retragerea produselor din loturile de producere menționate în notificare ca fiind contaminate.

În procesul desfășurării anchetei de serviciu, au fost retrase din rеțеаua de соmеrț următoarele produse:

1.   Bounty înghețată 39,1g/50,1ml/24/24 – 25840 bucăți
2.   Snickers înghețată 48g/53ml/24/24 – 457788 bucăți
3.   Snickers înghețată 66g/72,5ml/24/24 – 16689 bucăți
4.   Twix înghețată 40g/50ml/24/24 – 8856 bucăți
5.   Bounty pack înghețată 39,1g/50,1ml *6 buc) –201 bucăți
6.   Twix înghețată 40g/50ml*6 buc – 35 bucăți.

Loturile retrase se afla sub restricția de a fi comercializate și urmează a fi returnate în țara de origine.

Menționăm că înghețata a fost retrasă și de piața României încă la data de 17 iulie curent.

La fel, țările membre ale Uniunii Europene au organizat o serie de întruniri în cadrul reuniunilor coordonatorilor de criză pentru hrană și furaje din 29 iunie 2021, 30 iunie 2021 și 13 iulie 2021 privind prezența oxidului de etilenă peste limita de cuantificare în unele materii prime folosite în producerea înghețatei (aditiv E410).

Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia Europeană a oferit analiza legislației aplicabile nivelurilor maxime de reziduuri. Statele membre au concluzionat că, în conformitate cu dispozițiile legale stabilite pentru produsele care conțin aditivul E410 despre care se știe că este contaminat cu oxid de etilenă nu se poate defini un nivel sigur de expunere pentru consumatori și, prin urmare, orice nivel la care consumatorii pot fi expuși, prezintă un risc potențial pentru consumatori, în consecință, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a fost hotărât ca operatorii din sectorul alimentar care au introdus produsele pe piața UE, sub controlul autorităților naționale competente, să asigure retragerea acestor produse de pe piața UE și să informeze consumatorii.

Oxidul de etilenă este un pesticid cancerigen, interzis în Europa.

#inghetata #oxid de etilena #loturi de inghetata #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.