Veste proastă pentru iubitorii de înghețată: loturi întregi au fost extrase din comerț, în ce a fost problema

Potrivit Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), câteva loturi de înghețată Bounty, Snickers, Twix au fost scoase din comerț. Măsura vine după ce, la data de 19 iulie curent, pe portalul sistemului rapid de alertă (RASFF) a Uniunii Europene a apărut notificarea, referitor la conținutul de oxid de etilenă în materie primă care a fost ulterior utilizată pentru producerea produselor înghețate (Bounty, Snickers, Twix), produse care au ajuns și pe rafturile magazinelor din Republica Moldova.

În acest context, ANSA a inițiat o anchetă de serviciu pentru identificarea importatorilor acestor produse.

În cadrul anchetei de serviciu a fost stabilit că produsele au fost importate de 3 companii. În baza documentelor ce atestă trasabilitatea produselor au fost identificate locurile unde au fost distribuite aceste produse și ca urmare, a fost asigurată retragerea produselor din loturile de producere menționate în notificare ca fiind contaminate.

În procesul desfășurării anchetei de serviciu, au fost retrase din rеțеаua de соmеrț următoarele produse:

1.   Bounty înghețată 39,1g/50,1ml/24/24 – 25840 bucăți
2.   Snickers înghețată 48g/53ml/24/24 – 457788 bucăți
3.   Snickers înghețată 66g/72,5ml/24/24 – 16689 bucăți
4.   Twix înghețată 40g/50ml/24/24 – 8856 bucăți
5.   Bounty pack înghețată 39,1g/50,1ml *6 buc) –201 bucăți
6.   Twix înghețată 40g/50ml*6 buc – 35 bucăți.

Loturile retrase se afla sub restricția de a fi comercializate și urmează a fi returnate în țara de origine.

Menționăm că înghețata a fost retrasă și de piața României încă la data de 17 iulie curent.

La fel, țările membre ale Uniunii Europene au organizat o serie de întruniri în cadrul reuniunilor coordonatorilor de criză pentru hrană și furaje din 29 iunie 2021, 30 iunie 2021 și 13 iulie 2021 privind prezența oxidului de etilenă peste limita de cuantificare în unele materii prime folosite în producerea înghețatei (aditiv E410).

Ca răspuns la solicitările statelor membre, Comisia Europeană a oferit analiza legislației aplicabile nivelurilor maxime de reziduuri. Statele membre au concluzionat că, în conformitate cu dispozițiile legale stabilite pentru produsele care conțin aditivul E410 despre care se știe că este contaminat cu oxid de etilenă nu se poate defini un nivel sigur de expunere pentru consumatori și, prin urmare, orice nivel la care consumatorii pot fi expuși, prezintă un risc potențial pentru consumatori, în consecință, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a fost hotărât ca operatorii din sectorul alimentar care au introdus produsele pe piața UE, sub controlul autorităților naționale competente, să asigure retragerea acestor produse de pe piața UE și să informeze consumatorii.

Oxidul de etilenă este un pesticid cancerigen, interzis în Europa.

#oxid de etilena #inghetata #loturi de inghetata #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile angajaților Energocom nu reprezintă o problemă în structura tarifelor la gaze și energie electrică, întrucât costurile administrative au o pondere foarte mică în prețul final achitat de consumatori, a spus în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, ministrul Energiei, Dorin Junghietu în contextul discuțiilor privind veniturile conducerii Energocom și nivelul tarifelor solicitate pentru gazele naturale.

Junghietu a afirmat că aportul costurilor administrative în tarif este de ordinul câtorva bani și a subliniat că angajații companiei lucrează inclusiv în weekend pentru a asigura aprovizionarea țării cu resurse energetice.

„6 bănuți totuși e o cifră infimă și acolo sunt oameni care lucrează practic și în weekend pentru a menține aprovizionarea țării cu resurse energetice”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, comparația cu salariile din sectorul energetic european nu este neapărat relevantă, însă trebuie luat în calcul rolul pe care îl are Energocom în securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Nu știu dacă e oportun să comparăm și salariile pe care le au energeticienii în Europa, unde sunt salarii mult mai mari. Reieșim din realitățile noastre, ei totuși asigură țara cu energie electrică”, a spus ministrul.

Junghietu a insistat că presiunea principală asupra tarifelor nu vine din salariile sau cheltuielile administrative ale companiei.

„Costurile administrative au o pondere infimă în tarifele la gaze și la energie electrică”, a declarat acesta.

Ministrul a sugerat că autoritățile trebuie să caute economii în alte componente ale tarifelor, inclusiv în costurile legate de verificarea contoarelor și alte operațiuni tehnice.

„Sunt celelalte costuri, verificări, contoare, unde chiar trebuie să umblăm”, a afirmat Junghietu.

Declarațiile vin în contextul în care directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul a circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, acesta a raportat 36 de mii de lei sub formă de diurne și aproximativ 14,2 mii de lei în tichete de masă, ceea ce ridică veniturile aferente funcției de la Energocom la peste 1,24 milioane de lei pentru anul trecut.

Subiectul a intrat în atenția publică și pe fondul solicitării Energocom privind majorarea tarifului reglementat pentru gazele naturale livrate consumatorilor casnici de la 14,41 lei/metru cub la 20,93 lei/metru cub, cu TVA inclus, ceea ce reprezenta o creștere de 45,2%.

Junghietu susține însă că nivelul salariilor din companie nu trebuie privit drept unul dintre principalii factori care împing tarifele în sus, insistând că ponderea cheltuielilor administrative este redusă în raport cu celelalte componente ale prețului final.