VIDEO Burse pentru cei mai buni studenți și investiții în școli! Asta cer oamenii de la actualul ministru al Educației

Domeniile Educație și Cercetare, Tineret și Sport, Relații interetnice, necesită schimbări de îmbunătățire și elaborarea unor mecanisme noi. Astfel, în cadrul unor consultări publice desfășurate astăzi, 7 septembrie, la care a fost prezent ministrul Educației Anatolie Topală, secretari de stat, dar și șefii pe domeniile educației, s-a discutat despre obiectivele pe termen scurt sau termen lung pentru fiecare domeniu, scrie Realitatea.md.

„În activitatea pe care o vom desfășura în continuare, ne propunem creșterea relevanței studiilor, calitatea manualelor, a conținutelor, dar și noi oportunitățile pentru studii. Oportunități pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Mai mult, ne propunem îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a tuturor treptelor de învățământ pentru a asigura eficiența cheltuielilor banilor. Majorarea salariilor, dar și îmbunătățirea condițiilor de învățare și lucru a cadrelor didactice fac parte din prioritățile ministerului”, a conchis Anatolie Topală.

Șeful Direcției Învățământ General din cadrul Ministerului Educației Valentin Crudu, a declarat că începând cu anul 2022 vor fi investiți bani pentru blocurile sanitare din instituțiile de învățământ.

„O prioritate este ca începând cu anul 2022 să fie utilizate resurse financiare pentru îmbunătățirea condițiilor în blocurile sanitare în aproximativ 30 de instituții de învățământ. De asemenea, ne propunem și perfecționarea cadrului normativ cu manuale școlare, iar în acest sens vor fi editate circa 50 de tipuri de manuale pentru elevii claselor 7-11, dar și aprobarea unui program național pentru dezvoltarea limbii române”.

Ce ține de învățământul superior, autoritățile își propun asigurarea la învățământ a tuturor cetățenilor, dar și acordarea burselor pentru cei mai buni studenți.

„Învățământul superior își propune creșterea capacităților și asigurarea la învățământ a tuturor cetățenilor. Obiective imediate: susținerea performanțelor și acordarea burselor pentru cei mai buni, dar și îmbunătățirea metodologiei”, a spus Nadejda Velişco, şefa Direcţiei de învăţământ superior şi dezvoltare a ştiinţei din cadrul Ministerului Educației.

De asemenea, în viitorul apropiat se propune formarea profesională a cadrelor didactice și managerilor prin organizarea cursurilor.

Mai mult, potrivit responsabililor, în domeniul sportului, până la sfârșitul anului 2022 vor fi realizate câteva obiective pe termen scurt.

„Ne propunem modificarea regulamentelui scolilor sportive, modificarea programului, vârsta de admitere. Totodată, ne dorim modificarea activității cluburilor sportive, dar și modalitatea de participare la turnee”, a declarat Anatol Motruc șeful direcție sport din cadrul Ministerului Educației”.

În context, și secretarul de stat a Consiliului Național al tineretului din Moldova Roman Banari, a venit cu unele propuneri printre care a solicitat capacitarea autorităților publice în relațiile cu tinerii.

Consultările publice au fost transmise live de către RLIVE.MD.

#burse #ministerul educatiei #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.