VIDEO Co-directorul IPRE: Trebuie să privim aderarea la Uniunea Europeană din perspectiva cetățeanului

Autoritățile din Moldova trebuie să privească vectorul geopolitic din perspectiva cetățeanului, consideră co-directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Adrian Ermurachi. În opinia sa, făcând echilibristică între Occident și Rusia, țara pierde cetățenii.

Expertul a menționat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că atât Moscova, cât și Bruxellesul, sunt interesate de Republica Moldova, însă cetățenii țării își doresc bunăstare. Ermurachi consideră că aceștia înțeleg bine care sunt avantajele integrării europene.

„Noi nu putem să privim din perspectiva Bruxellesului sau a Moscovei. Trebuie să privim din perspectiva cetățeanului care locuiește la Chișinău, Cahul, Bălţi, Ocniţa sau Giugiulești. Trebuie să privim din perspectiva acestor cetățeni, unde noi, cu cine ca să ne asociem, ce noi facem, în așa fel ca să le asigurăm acestor cetăţeni servicii de calitate, locuri de muncă, pentru că stând în două luntre și făcând echilibristică am pierdut un milion de cetățeni şi pierdem mai departe”, a menționat Adrian Ermurachi.

Co-directorul IPRE a punctat în studioul RLIVE TV că puțini dintre cetățenii moldoveni care au plecat la Moscova și-au luat acolo familiile, însă situația este diferită la persoanele care au emigrat în statele membre ale UE. „Asta vorbește despre unde oamenii s-au regăsit mai bine și unde oamenii văd calitatea vieții”, a conchis expertul.

#aderare la UE #adrian ermurachi #IPRE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.