VIDEO Co-directorul IPRE: Trebuie să privim aderarea la Uniunea Europeană din perspectiva cetățeanului

Autoritățile din Moldova trebuie să privească vectorul geopolitic din perspectiva cetățeanului, consideră co-directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Adrian Ermurachi. În opinia sa, făcând echilibristică între Occident și Rusia, țara pierde cetățenii.

Expertul a menționat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că atât Moscova, cât și Bruxellesul, sunt interesate de Republica Moldova, însă cetățenii țării își doresc bunăstare. Ermurachi consideră că aceștia înțeleg bine care sunt avantajele integrării europene.

„Noi nu putem să privim din perspectiva Bruxellesului sau a Moscovei. Trebuie să privim din perspectiva cetățeanului care locuiește la Chișinău, Cahul, Bălţi, Ocniţa sau Giugiulești. Trebuie să privim din perspectiva acestor cetățeni, unde noi, cu cine ca să ne asociem, ce noi facem, în așa fel ca să le asigurăm acestor cetăţeni servicii de calitate, locuri de muncă, pentru că stând în două luntre și făcând echilibristică am pierdut un milion de cetățeni şi pierdem mai departe”, a menționat Adrian Ermurachi.

Co-directorul IPRE a punctat în studioul RLIVE TV că puțini dintre cetățenii moldoveni care au plecat la Moscova și-au luat acolo familiile, însă situația este diferită la persoanele care au emigrat în statele membre ale UE. „Asta vorbește despre unde oamenii s-au regăsit mai bine și unde oamenii văd calitatea vieții”, a conchis expertul.

#aderare la UE #adrian ermurachi #IPRE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.