VIDEO Constituția Moldovei - la 31 de ani de la adoptare. Unul dintre autori: Moldoveneasca nu exista în primul proiect

Pe 29 iulie se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Moldovei. Profesorul în drept, Nicolae Osmochescu, care este și unul dintre autorii primei variante a documentului, susține că în proiectele inițiale ale Legii Supreme nu existau mențiuni despre pretinsa limbă moldovenească.

Osmochescu a relatat în studioul RLIVE TV că inițial s-a stipulat că limba de stat este româna. Ulterior, mandatul Comisiei care elabora Constituția a expirat, concomitent cu cel al primului Parlament, au expirat, fiind formată altă componență, care a editat prevederile și a punctat că în Republica Moldova se vorbește moldovenească, în baza grafiei latine.

„Prima variantă a proiectului de Constituție, examinat în Parlamentul 90-94, era limba română. Așa a fost până la ultimul pas în primul Parlament. S-a schimbat componența Parlamentului. S-a schimbat Comisia Constituțională, majoritatea absolută nu mai erau membri. Au venit deputații din Parlamentul nou și cei care nu erau deputați, eu, Boris Negru și alții. Și în a doua Comisie s-a ajuns la doua variantă, moldovenească (în paranteză română)”, și-a amintim Nicolae Osmochescu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”.

La rândul său, Mihai Ghimpu a susținut că agrarienii nu au vrut să voteze proiectul în care se stipula că vorbim limba română. În opinia politicianului, partidele pro-ruse folosesc acest narativ în scopuri de manipulare.

„Ei se duc și spun că e limba moldovenească. Că de altfel nu ar avea voturi. (…) Rusia vrea în continuare să ne țină departe de națiunea românească. (…) Partidele umblă cu limba moldovenească, națiune moldovenească, Moldova lui Ștefan cel Mare, datorită politicii de la Kremlin, fiindcă Rusia înțelege că unindu-ne cu România, nu mai poate ocupa acest teritoriu și nu mai poate trece hotarul acesta”, a spus Ghimpu.

Constituția Republicii Moldova a început să fie redactată încă în 1990, însă a fost aprobată abia în 1994. Textul Legii supreme s-a bazat pe principiile democrației, transparenței și pluralismului. Autorii au studiat Pravilele lui Vasile Lupu, pledoariile lui Gheorghe Asachi pentru o monarhie constituțională și proiectul de republică din 1822 a lui Dumitru Sturza.

Legea Supremă s-a bazat pe șase principii de bază: statul trebuie să fie constituțional, nu socialist sau capitalist, poporul, prin puterea reprezentativă, este autoritate supremă, pluralismul politic reprezintă garanția democrației, puterea legislativă, cea executivă și cea judiciară sunt separate, statul asigură dreptul la proprietate privată și publică, iar drepturile omului reprezintă valoare supremă și trebuie respectate deplin.

#Nicolae Osmoceschu #moldovenească #Realitatea te privește #limba romana #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.