(VIDEO) O casă de milioane a unor milionari de la Cluj. Ce scoate în evidență imobilul

La Cluj a fost o casă care costă 2.000.000 de euro. Locuința este amplasată pe un teren de 3.000 de metri pătrați și oferă o priveliște chiar spre oraș pe care mulți și-ar dori să o vadă în fiecare dimineață. Casa este construită chiar în centrul orașului, într-un loc deosebit.

Proprietarul acestei casei în valoare de 2.000.000 de euro este omul de afaceri clujean Răzvan Cuc împreună cu soția sa Ramona, șeful master francizei de agenții imobiliare RE/MAX în România.

Casa deține o saună interioară și are o curte deosebită. Dormitorul este orientat chiar spre oraș. De asemenea, are și o terasă inedită. În casă predomină mobilierul din lemn. De asemenea, casa de 2.000.000 de euro are și un living cu ieșire la gazon.

Proprietarii spun că și-au amenajat casa cum și-au dorit, motiv pentru care au investit mulți bani și energie la decorare. Este o casă mare, aerisită și foarte luminoasă, iar geamurile mari, cu deschidere directă în grădină, te aduc parcă mai aproape de natură.

Parterul imobilului este format dintr-o altă bucătărie, un living open space, o cameră folosită pe post de birou, o baie și dormitorul matrimonial care dispune de un dressing și propria baie. la etaj este intrarea principală în casă, care se face pe două uși. Acest lucru a fost gândit în eventualitatea în care, peste ani, casa s-ar putea diviza și vândută drept apartamente-case separate. Astfel, la etaj se regăsesc în perete toate utilitățile necesare pentru a crea o bucătărie și un living open space (dacă este spart un perete). Momentan, este un hol destul de mare care duce în două camere și două băi.

Vloggerul din România Mircea Bravo a realizat un reportaj împreună cu proprietarul casei Răzvan Cuc.

#milioane de euro #Cluj #clubhouse #imobiliare #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.