VIDEO Octavian Armașu: „Independența monetară și moneda națională sunt elemente esențiale ale identității noastre”

„Moneda națională nu este doar un simbol al suveranității, un mijloc de tranzacție, ci și un scut de protecție în fața provocărilor și a incertitudinilor economice globale, un garant al stabilității noastre economice și sociale. Pentru a menține acest cadru de stabilitate în serviciul cetățenilor, este crucial ca toate autoritățile statului să respecte independența mandatelor și a misiunilor pentru care muncim zi de zi”. Este declarația făcută de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, în cadrul evenimentului oficial, desfășurat miercuri, 29 noiembrie curent, cu prilejul celor 30 de ani de la punerea în circulație a leului moldovenesc.

Ceremonia a reunit oficiali de rang înalt din Republica Moldova și de peste hotare, ambasadori, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, ai mediului financiar-bancar și academic, precum și ai societății civile, oameni de știință și de creație, dar și multe alte personalități.

În mesajul de deschidere, Octavian Armașu a menționat că independența monetară și moneda națională sunt elemente esențiale ale identității noastre.

„Suntem determinați să continuăm să mergem pe drumul inovației și al stabilității… Independența obținută a implicat multă muncă și responsabilitate. Anume aceste două ingrediente: Munca și Responsabilitatea sunt postulatele Băncii Naționale a Moldovei la care se adaugă angajament deplin, independență și profesionalism”, a afirmat guvernatorul BNM.

Prezent la eveniment, prim-ministrul Dorin Recean a menționat că e necesar să ne mobilizăm și să transformăm moneda națională în simbolul bunăstării.

„În așa mod oamenii se vor mândri cu Leul pe care-l celebrăm astăzi. Suntem o țară mică, dar haideți să avem curajul să trăim într-o lume mare. Să ne dezvățăm să gândim și să trăim în dimensiuni mici. Hotarele noastre fizice nu trebuie să ne constrângă, nu trebuie să ne limiteze. Guvernul promovează agenda digitală. Mă aștept să avem și Leul digital. Noi trebuie să muncim asiduu, să creștem economia, să creștem productivitatea, să construim instituții robuste, eficiente și reziliente, ca să putem fi competitivi într-o uniune monetară în viitor”, a conchis premierul Dorin Recean.

„Leul Moldovenesc a devenit un simbol de curaj, forță și mândrie”, a spus în mesajul său guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.

„ Eforturile conducerilor succesive ale BNM și ale întregii echipe au contribuit, în mod determinant, la transformarea sectorului financiar într-unul stabil, eficient și sustenabil și la atingerea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană… Banca Națională a Moldovei s-a distins prin echipa sa remarcabilă și angajamentul de neclintit față de obiectivul său fundamental”, a adăugat guvernatorul BNR.

La rândul său, primul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci, a ținut să menționeze că, în cei 30 de ani, BNM a trecut prin perioade mai puțin sau mai mult complicate, cu multe provocări, dar și succese obținute în urma unei munci asidue.

„Doresc Băncii Naționale să implementeze cu succes legislația bancară, armonizată cu cele mai înalte standarde europene”, a conchis primul guvernator al BNM.

Mesaje de felicitare au venit, în cadrul evenimentului, și din partea înalților reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional: Paul Hilbers, Director executiv al FMI și Mark Horton, Director adjunct al Departamentului European al FMI, aflați în vizită la Chișinău, la invitația BNM.

Ceremonia oficială face parte din seria evenimentelor organizate de Banca Națională a Moldovei cu ocazia aniversării a 30-a de la introducerea leului moldovenesc.

În cursul zilei de 29 noiembrie 2023, s-a desfășurat o masă rotundă cu genericul „Leul moldovenesc – de la aspirație la actualitate” ce a reunit personalități care au contribuit la punerea în circulație a leului moldovenesc. De asemenea, au avut loc evenimente de educație financiară: „Drumul banilor” în parteneriat cu băncile comerciale și expoziții de monedă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Totodată, au fost desemnați câștigătorii competiției „Descoperă monumentele de pe bancnotele de lei moldovenești” și a fost lansat un concurs de design pentru simbolul monedei noastre naționale.

În același timp, cu ocazia aniversării, au fost lansate cinci monede comemorative, dintre care două în aur și argint dedicate leului moldovenesc, care a fost introdus în circulație pe 29 noiembrie 1993 și care, alături de alte atribute, a devenit un simbol ce ne determină ca stat suveran și independent.

#leu #aniversare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.