(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – ce instituții sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperate

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bunuri recuperate #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile analizează introducerea unor plafoane de salarizare pentru mai multe instituții publice de reglementare din Republica Moldova, pe fondul nemulțumirilor legate de inechitățile sociale generate de nivelul foarte ridicat al remunerațiilor. Declarațiile au fost făcute de Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Marian a sugerat că în unele instituții ar putea fi reduse salariile. „Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizare pentru instituții publice care sunt în afara bugetului de stat, dar care încasează bani din plăți regulatorii percepute de la companii”, a precizat Radu Marian.

Este vorba despre instituții precum Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), ANRE, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI) și alte entități similare, care nu sunt finanțate direct din bugetul de stat, dar obțin venituri din taxele și plățile impuse sectorului privat.

Radu Marian a recunoscut că există o percepție larg răspândită de inechitate socială, în condițiile în care „unele salarii depășesc un milion de lei pe an”. În același timp, oficialul a menționat argumentul invocat de aceste instituții, potrivit căruia standardele internaționale prevăd salarii comparabile cu cele din industriile pe care le reglementează – finanțe, energie, petrol sau telecomunicații – pentru a asigura independența și profesionalismul deciziilor.

În prezent, potrivit lui Radu Marian, se lucrează la un proiect de lege care să stabilească parametrii acestor plafoane. Variantele analizate vizează fie un plafon exprimat în salarii medii pe economie – de exemplu 5, 6 sau 7 salarii medii –, fie stabilirea unor sume fixe, însă opțiunea preferată rămâne plafonarea raportată la salariul mediu.

În ceea ce privește Banca Națională a Moldovei, Marian a precizat că cel mai probabil nu vor fi operate intervenții, din cauza statutului special de independență al băncii centrale. „La restul instituțiilor există deja discuții”, a menționat deputatul, adăugând că autoritățile speră să vină cu anunțuri concrete în cel mai scurt timp.

#milioane #salarii #BNM