(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – ce instituții sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperate

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bunuri recuperate #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valorificarea asistenței FMI și a sprijinului acordat de alți parteneri de dezvoltare, în vederea accelerării reformelor și alinierii politicilor publice la bunele practici internaționale, a fost unul dintre subiectele-cheie discutate în cadrul ședinței de încheiere a misiunii Fondului Monetar Internațional desfășurate în Republica Moldova, în perioada 4–17 decembrie 2025.

Ședința a avut loc la Ministerul Finanțelor, unde ministrul Andrian Gavriliță s-a întâlnit cu echipa misiunii FMI, condusă de Alina Iancu. La întrevedere au participat secretari de stat și reprezentanți ai subdiviziunilor de specialitate din cadrul instituției.

Discuțiile au vizat perspectivele macroeconomice ale Republicii Moldova, principalele riscuri economice, precum și consolidarea cadrului de politici bugetar-fiscale. A fost evidențiat progresul în implementarea reformelor structurale și menținerea disciplinei fiscale, concomitent cu susținerea creșterii economice și a investițiilor.

Ministrul Finanțelor a prezentat agenda de reforme a ministerului, cu accent pe continuarea reformei fiscale, eficientizarea cheltuielilor publice și a investițiilor de capital, consolidarea managementului finanțelor publice și menținerea deficitului bugetar în limite sustenabile. Totodată, au fost abordate măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și inițiativele de modernizare a administrației publice și de reformare a sistemului de salarizare în sectorul bugetar.

Pe parcursul misiunii, experții FMI au avut o serie de întrevederi de lucru cu echipele Ministerului Finanțelor, fiind analizate evoluțiile economice și progresele în implementarea agendei de reforme.

Republica Moldova a ratat o tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din ultimul acord cu FMI, care a expirat la sfârșitul lunii octombrie, echivalentul a aproape trei miliarde de lei. Suma a fost blocată din cauza angajamentelor asumate anterior de guvernul Recean, care nu au fost respectate.