(VIDEO) Recuperarea bunurilor infracționale – ce instituții sunt implicate și ce se întâmplă cu bunurile recuperate

Case, mașini, terenuri, articole de lux, bani în numerar, conturi și chiar monedă virtuală – dacă sunt obținute, deținute sau utilizate ilegal, sunt considerate bunuri infracționale, iar proprietarii… pot rămâne fără ele. Statul urmează să le încaseze și utilizeze, iar procesul de recuperare este unul foarte complex și poate dura mai mulți ani.

Procesul începe cu schimbul de informații între instituții publice, persoane fizice sau juridice și chiar instituții internaționale, iar atunci când sunt demarate investigațiile financiare, acestea pot fi efectuate de mai multe instituții.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) poate efectua investigații doar la solicitarea Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Vamal și a Serviciului Fiscal de Stat. ARBI nu poate lucra independent de alte instituții și nu are dreptul de a iniția investigații financiare paralele fără o delegație oficială.

Subdiviziunea poate desfășura investigații financiare paralele în cadrul urmăririi penale pe 55 de tipuri de infracțiuni – inclusiv: infracțiuni de corupție, crimă organizată, spălarea banilor, trafic de droguri, trafic de ființe umane, contrabandă, evaziune fiscală. Adică infracțiuni care țin nu doar de competența Centrului Național Anticorupție și a Procuraturii, dar și de competența Inspectoratului General al Poliției, a Serviciului Vamal și a Serviciul Fiscal de Stat.

Pașii de recuperare a bunurilor infracționale

Dacă în urma investigațiilor au fost depistate bunuri infracționale, atunci urmează indisponibilizarea, adică interzicerea înstrăinării bunurilor și, uneori, folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată. ARBI este singura instituție care, pe lângă sechestrare, are în competență înghețarea bunurilor.

Odată indisponibilizate, bunurile sunt administrate de instituțiile specializate, până la confiscarea acestora. ARBI este responsabilă de evaluarea, administrarea și valorificarea anticipată a bunurilor sechestrate pe cele 55 de infracțiuni din competența sa, Ministerul Finanțelor administrează bunurile sechestrate pe alte tipuri de infracțiuni, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de bunurile ușor alterabile.

După decizia de confiscare, urmează recuperarea efectivă a bunurilor de către Serviciul Fiscal de Stat și executorii judecătorești. Statul poate încasa și utiliza bunurile confiscate sau contravaloarea acestora, iar anumite bunuri pot fi subiectul reutilizării sociale.

Începând cu anul 2021, Fundația Soros Moldova cooperează cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), oferindu-i asistență tehnică și suport pentru creșterea capacităților instituționale, definirea proceselor de lucru, îmbunătățirea comunicării, evaluarea necesităților, dezvoltarea cadrului normativ și a legislației aferente.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bunuri recuperate #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.