Vine iarna! Cât îi costă pe șoferi să treacă la anvelopele de iarnă

Suntem în perioada rece a anului și timpul este schimbător, motiv pentru care, poliția îndeamnă șoferii să treacă deja la anvelopele de iarnă. Pentru a-ți ușura lucrul am decis să te ajutăm și am aflat cât costă anvelopele de iarnă, unde le poți cumpăra și cât costă să le schimbi. Anvelope de iarna garantează siguranță, o alunecare minimă și un control mai mare al automobilului.

După cum vă dați bine seama, există o gamă largă de anvelope, air prețurile diferă în funcție de model, producător, automobil și mărime.

De exemplu, pe site-ul anvelope.md veți găsi mai multe tipuri de anvelope, prețul pentru o singură bucată începe de la 570 de lei și poate ajunge până la 1.932 de lei. Așadar, pentru a trece la anvelopele de iarnă va trebui să scoți din buzunar în mediu 4.000 de lei doar pentru procurarea anvelopelor.

O varietate și mai largă de anvelope de iarnă găsiți la autoshina.md. Prețurile încep de la 850 de lei și depășesc 2.000 de lei pentru cele din gama premium, în funcție de producător și automobil.

La catollux.md, prețurile pentru anvelopele de iarnă începe de la 470 de lei și pot depăși 3.000 de lei.

De asemenea, vei avea nevoie de bani să mergi la vulcanizare pentru a schimba anvelopele de vară pe cele de iarnă. Schimbarea a patru anvelope durează circa 30 – 45 de minute. Prețurile diferă în funcție de tipul anvelopelor. Dacă apelezi serviciile autoshina.md, prețurile variază între 250 de lei și pot ajunge până la 990 de lei.

#iarna #Anvelope #soferi #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.