Vladimir Putin, lovit în moalele capului. Furia liderului de la Kremlin este la apogeu

Decizie dură a SUA

Statele Unite ale Americii au anunțat că iau în calcul aplicarea de sancțiuni copiilor adulți ai lui Vladimir Putin. Două fiice ale președintelui rus ar putea primi pedepse pentru acțiunile tatălui lor din Ucraina. Este vorba despre Maria şi Ekaterina, născute în 1985 şi 1986. Acestea provin din prima căsătorie a liderului de la Kremlin.

Informațiile au fost lansate în presa străină de către un oficial occidental, familiarizat cu planurile în ceea ce privește viitoarele sancțiuni. Oficialul de la Casa Albă a anunțat că cea mai nouă tranșă de sancțiuni va fi aplicată împreună cu aliații europeni.

Cu ce se ocupă fiicele lui Putin

Potrivit informațiilor oferite de revista Forbes, Maria Putina ar fi co-proprietara companiei Nomeko, implicată în construcția unui centru oncologic dintr-o suburbie a Sankt-Petersburgului. Cea de-a doua fiică a liderului de la Kremlin, Katerina Tihonova, conduce un Institut pentru studierea inteligenței artificiale la Universitatea de Stat din Moscova.

Maria Vorontsova este cea mai mare fiică a lui Vladimir Putin. Aceasta are în prezent 36 de ani și are o carieră interesantă ca om de știință în domeniul endocrinologiei. Chiar dacă este fiica unui celebru președinte, tatăl ei a decis să o țină departe de spațiul public și să îi păstreze identitatea secretă, la fel ca și în cazul celorlalți membri ai familiei.

Pentru a le menține în siguranță, atât Maria cât și sora sa mai mică, Katerina, și-au petrecut prima parte a vieții în Germania. Acestea nu au locuit cu părinții lor, ci au fost sub supravegherea lui Stasi Matthias Warnig, o cunoștință a liderului de la Kremlin.

Există surse care susțin că Maria și sora ei au fost nevoite să meargă la școală sub identități false.

Statele Unite au avertizat că ar putea introduce tarife de 17 % la exporturile agro-alimentare ale Uniunii Europene, într-o nouă escaladare a conflictului comercial cu Bruxellesul, relatează Financial Times, citând trei surse apropiate discuțiilor. Potrivit publicației britanice, mesajul a venit cu doar câteva zile înainte de termenul-limită de 9 iulie, când părțile sperau să parafeze un acord-cadru.

În aprilie, președintele SUA, Donald Trump, impusese un tarif „reciproc” de 20 %, pe care ulterior îl redusese la 10 % pentru a crea spațiu de negociere. În capitala europeană se estima că acest nivel va rămâne neschimbat. Deocamdată nu este clar dacă noua cotă de 17 % se va aplica suplimentar față de tarifele aflate deja în vigoare sau le va înlocui.

Casa Albă a cerut, de asemenea, ca UE să acorde companiilor americane relaxări semnificative de reglementare și să reducă excedentul comercial al blocului cu SUA. Bruxellesul a respins însă aceste solicitări, refuzând atât concesiile de ordin reglementar, cât și noi tarife alimentare. În paralel, Uniunea încearcă să obțină derogări pentru anumite categorii de produse, inclusiv piese de avion și băuturi alcoolice.

Negociatorii lucrează la o schiță de „acord de principiu” de cinci pagini, dar, potrivit FT, textul conține încă foarte puține puncte convenite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat speranța că va fi totuși găsit un cadru care să permită prelungirea dialogului.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a fost informat despre intenția Washingtonului pe 3 iulie, în timpul unei vizite oficiale la Washington, iar a doua zi vestea a ajuns la ambasadorii celor 27 de state membre. Šefčovič a subliniat că schimbarea regulilor în favoarea SUA reprezintă o „linie roșie” pentru Uniune.

În interiorul UE, pozițiile rămân divergente: unele guverne ar accepta tarife mai ridicate pentru o perioadă de stabilitate, în timp ce altele pledează pentru contramăsuri menite să sporească presiunea asupra Washingtonului. Surse diplomatice europene spun că administrația americană a schițat trei scenarii până la 9 iulie: menținerea tarifelor de 10 % pentru țările cu „acorduri de principiu”, revenirea la nivelurile din aprilie pentru cele fără înțelegere și tarife încă și mai mari pentru statele care nu negociază „cu bună-credință”.

În așteptarea deznodământului, Uniunea Europeană pregătește propriul răspuns. Statele membre au aprobat deja contramăsuri ce ar intra în vigoare la 14 iulie și ar viza exporturi americane de 21 miliarde € anual. Comisia lucrează și la un pachet suplimentar ce ar putea atinge 95 miliarde €, incluzând posibile taxe pe producția aerospațială și pe alte bunuri agricole din SUA.