Von der Leyen: Sancţiunile închid robinetul de război al lui Putin / Lavrov: Sancţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns

UE încearcă să îngenuncheze regimul Putin prin sancţiuni dure aplicate Rusiei, în timp ce oficialii de la Moscova nu se declară impresionaţi.

„Uniunea noastră arată o unitate de scop care mă face mândră. Cu viteza fulgerului, Uniunea Europeană a adoptat trei valuri de sancţiuni grele împotriva sistemului financiar rus, a industriilor sale de înaltă tehnologie şi a elitei sale corupte. Acesta este cel mai mare pachet de sancţiuni din istoria Uniunii noastre, notează mediafax.ro.

Aceste sancţiuni vor avea un impact puternic asupra economiei ruse şi a Kremlinului. Deconectam marile bănci ruseşti de la reţeaua SWIFT. De asemenea, am interzis tranzacţiile băncii centrale ruse, singura instituţie financiară majoră din Rusia. Acest lucru paralizează miliarde de rezerve valutare, închidem robinetul războiului lui Putin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din cadrul plenului extraordinar al Parlamentului European de la Bruxelles.

Rusia a replicat la scurt timp. „Oficialii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept un partener strategic al ţării noastre, acum intenţionează să provoace „daune maxime Rusiei, să-i distrugă economia şi să-i împiedice creşterea economică”. Acţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să-şi urmărească interesele naţionale vitale, indiferent de sancţiuni şi ameninţările acestora”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

#sanctiuni #UE #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.