Von der Leyen: Sancţiunile închid robinetul de război al lui Putin / Lavrov: Sancţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns

UE încearcă să îngenuncheze regimul Putin prin sancţiuni dure aplicate Rusiei, în timp ce oficialii de la Moscova nu se declară impresionaţi.

„Uniunea noastră arată o unitate de scop care mă face mândră. Cu viteza fulgerului, Uniunea Europeană a adoptat trei valuri de sancţiuni grele împotriva sistemului financiar rus, a industriilor sale de înaltă tehnologie şi a elitei sale corupte. Acesta este cel mai mare pachet de sancţiuni din istoria Uniunii noastre, notează mediafax.ro.

Aceste sancţiuni vor avea un impact puternic asupra economiei ruse şi a Kremlinului. Deconectam marile bănci ruseşti de la reţeaua SWIFT. De asemenea, am interzis tranzacţiile băncii centrale ruse, singura instituţie financiară majoră din Rusia. Acest lucru paralizează miliarde de rezerve valutare, închidem robinetul războiului lui Putin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din cadrul plenului extraordinar al Parlamentului European de la Bruxelles.

Rusia a replicat la scurt timp. „Oficialii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept un partener strategic al ţării noastre, acum intenţionează să provoace „daune maxime Rusiei, să-i distrugă economia şi să-i împiedice creşterea economică”. Acţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să-şi urmărească interesele naţionale vitale, indiferent de sancţiuni şi ameninţările acestora”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

#sanctiuni #UE #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.