Von der Leyen: Sancţiunile închid robinetul de război al lui Putin / Lavrov: Sancţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns

UE încearcă să îngenuncheze regimul Putin prin sancţiuni dure aplicate Rusiei, în timp ce oficialii de la Moscova nu se declară impresionaţi.

„Uniunea noastră arată o unitate de scop care mă face mândră. Cu viteza fulgerului, Uniunea Europeană a adoptat trei valuri de sancţiuni grele împotriva sistemului financiar rus, a industriilor sale de înaltă tehnologie şi a elitei sale corupte. Acesta este cel mai mare pachet de sancţiuni din istoria Uniunii noastre, notează mediafax.ro.

Aceste sancţiuni vor avea un impact puternic asupra economiei ruse şi a Kremlinului. Deconectam marile bănci ruseşti de la reţeaua SWIFT. De asemenea, am interzis tranzacţiile băncii centrale ruse, singura instituţie financiară majoră din Rusia. Acest lucru paralizează miliarde de rezerve valutare, închidem robinetul războiului lui Putin”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din cadrul plenului extraordinar al Parlamentului European de la Bruxelles.

Rusia a replicat la scurt timp. „Oficialii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept un partener strategic al ţării noastre, acum intenţionează să provoace „daune maxime Rusiei, să-i distrugă economia şi să-i împiedice creşterea economică”. Acţiunile UE nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să-şi urmărească interesele naţionale vitale, indiferent de sancţiuni şi ameninţările acestora”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

#sanctiuni #UE #Lavrov

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.