Vremea de coșmar nu-i sperie pe vitezomani! Apasă pedala în disperare

Siguranța rutieră este o problemă acută, iar Moldova nu face excepție. Conform datelor oficiale transmise de Inspectoratul național de securitate publica al IGP, extrase din sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al accidentelor rutiere” și citate de xprimm.md, în 2021 s-au înregistrat 2.547 accidente în traficul rutier, în rezultatul cărora 257 persoane au decedat, iar altele 2.860 au fost traumatizate. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât tendința este una de creștere față de 2020, când fuseseră înregistrate 2.004 accidente rutiere, în urma cărora 245 de persoane au decedat, iar alte 2.265 au fost traumatizate.

În ceea ce privește factorii care au determinat accidente rutiere anul trecut, „viteza neadecvata vizibilității, condițiilor, situației rutiere” rămâne principala cauză, aceasta constituind peste 35% din numărul total al accidentelor din 2021 (902 in total) si conducând la decesul a 134 de persoane și traumatizarea altor 1028. Aceasta este urmată de „neacordarea priorității pietonilor” (438 de accidente), „neacordarea priorității altor vehicule” (336), „nerespectarea distantei intre vehicule” (176), „neasigurarea la schimbarea direcție de mers sau a benzii” (161), respectiv „starea de ebrietate alcoolica” (127 de accidente rutiere in 2021).

Situația este similară cu anul 2020, când accidentele rutiere au fost provocate de: viteza excesiva/ neadaptată la condițiile de drum și de vizibilitate – 614 accidente, urmată de neacordarea priorității pietonilor (313 accidente), neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de mers (227 accidente), neacordarea priorității de trecere altor vehicule (191), stările de ebrietate (150) si traversarea neregulamentara a drumului de catre pietoni (118). Fata de 2020, in 2021 s-a identificat o crestere cu +102,38% a accidentelor rutiere produse ca urmare a „Nerespectarea distantei dintre vehicule”.

Din păcate, și anul 2022 a debutat cu un număr mare de incidente in trafic. Doar in primul trimestru din acest an, 512 persoane au fost victime ale accidentelor rutiere: 37 au decedat, iar 475 au fost traumatizate.

#neadaptată #accidente #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.