Vremea de coșmar nu-i sperie pe vitezomani! Apasă pedala în disperare

Siguranța rutieră este o problemă acută, iar Moldova nu face excepție. Conform datelor oficiale transmise de Inspectoratul național de securitate publica al IGP, extrase din sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al accidentelor rutiere” și citate de xprimm.md, în 2021 s-au înregistrat 2.547 accidente în traficul rutier, în rezultatul cărora 257 persoane au decedat, iar altele 2.860 au fost traumatizate. Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât tendința este una de creștere față de 2020, când fuseseră înregistrate 2.004 accidente rutiere, în urma cărora 245 de persoane au decedat, iar alte 2.265 au fost traumatizate.

În ceea ce privește factorii care au determinat accidente rutiere anul trecut, „viteza neadecvata vizibilității, condițiilor, situației rutiere” rămâne principala cauză, aceasta constituind peste 35% din numărul total al accidentelor din 2021 (902 in total) si conducând la decesul a 134 de persoane și traumatizarea altor 1028. Aceasta este urmată de „neacordarea priorității pietonilor” (438 de accidente), „neacordarea priorității altor vehicule” (336), „nerespectarea distantei intre vehicule” (176), „neasigurarea la schimbarea direcție de mers sau a benzii” (161), respectiv „starea de ebrietate alcoolica” (127 de accidente rutiere in 2021).

Situația este similară cu anul 2020, când accidentele rutiere au fost provocate de: viteza excesiva/ neadaptată la condițiile de drum și de vizibilitate – 614 accidente, urmată de neacordarea priorității pietonilor (313 accidente), neasigurarea la schimbarea benzii sau a direcției de mers (227 accidente), neacordarea priorității de trecere altor vehicule (191), stările de ebrietate (150) si traversarea neregulamentara a drumului de catre pietoni (118). Fata de 2020, in 2021 s-a identificat o crestere cu +102,38% a accidentelor rutiere produse ca urmare a „Nerespectarea distantei dintre vehicule”.

Din păcate, și anul 2022 a debutat cu un număr mare de incidente in trafic. Doar in primul trimestru din acest an, 512 persoane au fost victime ale accidentelor rutiere: 37 au decedat, iar 475 au fost traumatizate.

#neadaptată #accidente #viteza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.