Vremuri grele pentru Transnistria! Ucraina nu vrea să prelungească tranzitul gazului rusesc spre Europa

Ucraina a transmis duminică, 17 martie, că nu intenţionează să prelungească un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazului rusesc spre Europa sau să semneze altul.

În ciuda invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, gazele ruseşti sunt încă transportate prin această ţară către Europa, unde ţările lucrează pentru a înlocui combustibilul originar din Rusia cu surse alternative şi energie regenerabilă.

Conform unui acord convenit între Moscova şi Kiev în 2019, Rusia plăteşte Ucrainei să exporte gaze către Europa prin intermediul reţelei sale de conducte.

Acordul expiră la sfârşitul lunii decembrie 2024.

”Pot confirma că nu avem planuri să încheiem niciun acord suplimentar sau să extindem acest acord (actual)”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko.

Un test de rezistenţă de anul trecut al sistemului de transport al gazelor din Ucraina şi al instalaţiilor subterane de stocare a gazelor a demonstrat că sistemul său de gaze ”poate funcţiona fără tranzit”, a spus el într-un comunicat.

A avea suficiente gaze sub presiune în conducte este o condiţie prealabilă pentru garantarea aprovizionării cu gaze, iar testul de stres a fost să se asigure că consumatorii ucraineni vor primi în continuare combustibilul dacă nu mai exista niciun flux din Rusia către Europa.

Moscova a spus că Rusia va folosi rute alternative şi gaze naturale lichefiate (GNL) pe mare, în cazul în care Ucraina nu va prelungi acordul pentru conducte.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat în ianuarie că Moscova este pregătită să poarte discuţii cu Uniunea Europeană privind aprovizionarea cu gaze naturale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.