Vremuri grele pentru Transnistria! Ucraina nu vrea să prelungească tranzitul gazului rusesc spre Europa

Ucraina a transmis duminică, 17 martie, că nu intenţionează să prelungească un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazului rusesc spre Europa sau să semneze altul.

În ciuda invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, gazele ruseşti sunt încă transportate prin această ţară către Europa, unde ţările lucrează pentru a înlocui combustibilul originar din Rusia cu surse alternative şi energie regenerabilă.

Conform unui acord convenit între Moscova şi Kiev în 2019, Rusia plăteşte Ucrainei să exporte gaze către Europa prin intermediul reţelei sale de conducte.

Acordul expiră la sfârşitul lunii decembrie 2024.

”Pot confirma că nu avem planuri să încheiem niciun acord suplimentar sau să extindem acest acord (actual)”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko.

Un test de rezistenţă de anul trecut al sistemului de transport al gazelor din Ucraina şi al instalaţiilor subterane de stocare a gazelor a demonstrat că sistemul său de gaze ”poate funcţiona fără tranzit”, a spus el într-un comunicat.

A avea suficiente gaze sub presiune în conducte este o condiţie prealabilă pentru garantarea aprovizionării cu gaze, iar testul de stres a fost să se asigure că consumatorii ucraineni vor primi în continuare combustibilul dacă nu mai exista niciun flux din Rusia către Europa.

Moscova a spus că Rusia va folosi rute alternative şi gaze naturale lichefiate (GNL) pe mare, în cazul în care Ucraina nu va prelungi acordul pentru conducte.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat în ianuarie că Moscova este pregătită să poarte discuţii cu Uniunea Europeană privind aprovizionarea cu gaze naturale.

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc de la sfârșitul anului 2022 și s-a reorientat pe piețele din vest, după ce Gazporm a redus cantitatea livrată Chișinăului la 5,7 milioane metri cubi/zi. Întreaga cantitate de metan a fost redirecționată către partea stângă a Nistrului în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.