Zahărul costă mai mult ca niciodată în Europa. Cofetarii ar putea închide afacerile

Preţul record al zahărului în Uniunea Europeană (UE), de aproape trei ori mai ridicat decât nivelul înregistrat în urmă cu un an, din cauza condiţiilor meteo extreme şi a creşterii costurilor cu energia, forţează cofetarii să ia în considerare reducerea producţiei, transmite Reuters.

Preţul record al acestui produs folosit pe scară largă este o nouă provocare pentru Bruxelles, care încearcă să ţină sub control inflaţia şi scăderea costului vieţii.

Experţii din industrie şi dealerii spun că preţurile spot pentru zahăr alb rafinat pe continent se tranzacţionează la aproximativ 1.050 euro pe tonă – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, scrie Agerpres.

Pe plan global, preţurile sunt la aproximativ jumătate faţă de acest nivel.

Suntem într-o criză a pieţei zahărului”, a afirmat pentru Reuters Muriel Korter, director general al Asociaţiei Cofetarilor din Uniunea Europeană (CAOBISCO) „Ne temem că firmele noastre, şi în special IMM-urile, s-ar putea confrunta în curând cu o alegere dificilă: dacă vor opri sau nu temporar producţia ori dacă vor reduce iarna aceasta producţia”, a adăugat Korter.

Producţia de zahăr este printre industriile cu cel mai mare consum de energie şi este în special dependentă de gaze, în UE, în condiţiile în care preţurile gazelor au crescut semnificativ, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cei mai mari producători de zahăr din Franţa, Tereos şi Cristal Union, merg mai departe cu planurile privind producţia din 2022, înaintea posibilei impuneri de restricţii de către Guvern în această iarnă, dacă deficitul de gaze se înrăutăţeşte.

Grupul german Suedzucker a raportat o creştere de aproape 80% a câştigurilor trimestriale, după ce a transferat asupra clienţilor costurile mai ridicate cu zahărul, deşi performanţa va depinde de aprovizionarea cu energie.

„Preţurile la zahăr în UE sunt la cel mai ridicat nivel, fabricile folosesc gaze naturale şi vedeţi la ce preţuri s-a ajuns”, a apreciat Julian Price, consultant la julianprice.com.

Asociaţia Cofetarilor Germani, BDSI, a declarat pentru Reuters că Germania, cel mai mare producător de dulciuri şi gustări din UE, este în pericol să-şi piardă competitivitatea chiar faţă de alte state europene, nu numai faţă de cele din afara blocului comunitar.

În sezonul octombrie 2022 – septembrie 2023, Comisia Europeană se aşteaptă ca producţia de zahăr să scadă cu 6,9%, la 15,5 milioane de tone, în timp ce consumul de zahăr ar urma să se situeze la aproximativ 16,6 milioane de tone.

UE, al treilea producător mondial de zahăr, a înregistrat în ultimii ani o diminuare a producţiei, în condiţiile în care preţurile scăzute au descurajat însămânţările, iar seceta şi un virus au afectat culturile.

#zahar #pret #scumpiri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.