Zahărul costă mai mult ca niciodată în Europa. Cofetarii ar putea închide afacerile

Preţul record al zahărului în Uniunea Europeană (UE), de aproape trei ori mai ridicat decât nivelul înregistrat în urmă cu un an, din cauza condiţiilor meteo extreme şi a creşterii costurilor cu energia, forţează cofetarii să ia în considerare reducerea producţiei, transmite Reuters.

Preţul record al acestui produs folosit pe scară largă este o nouă provocare pentru Bruxelles, care încearcă să ţină sub control inflaţia şi scăderea costului vieţii.

Experţii din industrie şi dealerii spun că preţurile spot pentru zahăr alb rafinat pe continent se tranzacţionează la aproximativ 1.050 euro pe tonă – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, scrie Agerpres.

Pe plan global, preţurile sunt la aproximativ jumătate faţă de acest nivel.

Suntem într-o criză a pieţei zahărului”, a afirmat pentru Reuters Muriel Korter, director general al Asociaţiei Cofetarilor din Uniunea Europeană (CAOBISCO) „Ne temem că firmele noastre, şi în special IMM-urile, s-ar putea confrunta în curând cu o alegere dificilă: dacă vor opri sau nu temporar producţia ori dacă vor reduce iarna aceasta producţia”, a adăugat Korter.

Producţia de zahăr este printre industriile cu cel mai mare consum de energie şi este în special dependentă de gaze, în UE, în condiţiile în care preţurile gazelor au crescut semnificativ, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cei mai mari producători de zahăr din Franţa, Tereos şi Cristal Union, merg mai departe cu planurile privind producţia din 2022, înaintea posibilei impuneri de restricţii de către Guvern în această iarnă, dacă deficitul de gaze se înrăutăţeşte.

Grupul german Suedzucker a raportat o creştere de aproape 80% a câştigurilor trimestriale, după ce a transferat asupra clienţilor costurile mai ridicate cu zahărul, deşi performanţa va depinde de aprovizionarea cu energie.

„Preţurile la zahăr în UE sunt la cel mai ridicat nivel, fabricile folosesc gaze naturale şi vedeţi la ce preţuri s-a ajuns”, a apreciat Julian Price, consultant la julianprice.com.

Asociaţia Cofetarilor Germani, BDSI, a declarat pentru Reuters că Germania, cel mai mare producător de dulciuri şi gustări din UE, este în pericol să-şi piardă competitivitatea chiar faţă de alte state europene, nu numai faţă de cele din afara blocului comunitar.

În sezonul octombrie 2022 – septembrie 2023, Comisia Europeană se aşteaptă ca producţia de zahăr să scadă cu 6,9%, la 15,5 milioane de tone, în timp ce consumul de zahăr ar urma să se situeze la aproximativ 16,6 milioane de tone.

UE, al treilea producător mondial de zahăr, a înregistrat în ultimii ani o diminuare a producţiei, în condiţiile în care preţurile scăzute au descurajat însămânţările, iar seceta şi un virus au afectat culturile.

#zahar #pret #scumpiri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”