Zburată de la ANSC pentru matrapazlâcuri, Irina Gutnic a fost numită de socialiști șefă la Apă Canal Chișinău

Irina Gutnic fosta directoare adjunctă de la ANSC, demisă pentru încălcări de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, a fost numită șefă la Apă Canal Chișinău, ieri, 13 iunie.

„În discursul succinct, prezentat în faţa auditienţei, Gutnic a trasat un şir de obiective strategice, care ar contribui la dezvoltarea de mai departe a sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare și implicarea specialiștilor din domeniu în contextul reformării și restructurării ACC, invitându-şi colegii să depună eforturi sporite, direcţionate spre majorarea performanţelor şi a calităţii serviciilor oferite în folosul comunităţii”, se arată în comunicatul companiei.

La 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic, pe motiv că au depistat mai multe ilegalități în activitatea pe care a îndeplinit-o pe parcursul exercitării funcției. Ulterior, la 4 februarie, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit declarației de avere, Irina Gutnic a încasat în anul 2021 un salariu de 303,8 mii de lei de la ANSC o diurnă de 24 mii de euro de la Ro-Sargu Trans SRL. Gutnic mai deine două terenuri agricole ale căror valoare nu este indicată, dar și un teren intravilan care este evaluat la 136 mii de lei.

Gutnic este proprietar unei case de locuit cu o suprafață de 93 de metri pătrați și a cărei valoare este de 582,4 mii de lei, dar și cote părți în două apartamente de 58 și 37 metri pătrați ale căror valoare este de 26 și 17 mii de euro.

Directoarea Apă Canal conduce un BMW X5 cu o valoare de 616 mii de lei achiziționat în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Apă Canal Chișinău #Gutnic #directoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.