Zburată de la ANSC pentru matrapazlâcuri, Irina Gutnic a fost numită de socialiști șefă la Apă Canal Chișinău

Irina Gutnic fosta directoare adjunctă de la ANSC, demisă pentru încălcări de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, a fost numită șefă la Apă Canal Chișinău, ieri, 13 iunie.

„În discursul succinct, prezentat în faţa auditienţei, Gutnic a trasat un şir de obiective strategice, care ar contribui la dezvoltarea de mai departe a sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare și implicarea specialiștilor din domeniu în contextul reformării și restructurării ACC, invitându-şi colegii să depună eforturi sporite, direcţionate spre majorarea performanţelor şi a calităţii serviciilor oferite în folosul comunităţii”, se arată în comunicatul companiei.

La 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic, pe motiv că au depistat mai multe ilegalități în activitatea pe care a îndeplinit-o pe parcursul exercitării funcției. Ulterior, la 4 februarie, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit declarației de avere, Irina Gutnic a încasat în anul 2021 un salariu de 303,8 mii de lei de la ANSC o diurnă de 24 mii de euro de la Ro-Sargu Trans SRL. Gutnic mai deine două terenuri agricole ale căror valoare nu este indicată, dar și un teren intravilan care este evaluat la 136 mii de lei.

Gutnic este proprietar unei case de locuit cu o suprafață de 93 de metri pătrați și a cărei valoare este de 582,4 mii de lei, dar și cote părți în două apartamente de 58 și 37 metri pătrați ale căror valoare este de 26 și 17 mii de euro.

Directoarea Apă Canal conduce un BMW X5 cu o valoare de 616 mii de lei achiziționat în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Apă Canal Chișinău #Gutnic #directoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.