Zburată de la ANSC pentru matrapazlâcuri, Irina Gutnic a fost numită de socialiști șefă la Apă Canal Chișinău

Irina Gutnic fosta directoare adjunctă de la ANSC, demisă pentru încălcări de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, a fost numită șefă la Apă Canal Chișinău, ieri, 13 iunie.

„În discursul succinct, prezentat în faţa auditienţei, Gutnic a trasat un şir de obiective strategice, care ar contribui la dezvoltarea de mai departe a sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare și implicarea specialiștilor din domeniu în contextul reformării și restructurării ACC, invitându-şi colegii să depună eforturi sporite, direcţionate spre majorarea performanţelor şi a calităţii serviciilor oferite în folosul comunităţii”, se arată în comunicatul companiei.

La 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic, pe motiv că au depistat mai multe ilegalități în activitatea pe care a îndeplinit-o pe parcursul exercitării funcției. Ulterior, la 4 februarie, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit declarației de avere, Irina Gutnic a încasat în anul 2021 un salariu de 303,8 mii de lei de la ANSC o diurnă de 24 mii de euro de la Ro-Sargu Trans SRL. Gutnic mai deine două terenuri agricole ale căror valoare nu este indicată, dar și un teren intravilan care este evaluat la 136 mii de lei.

Gutnic este proprietar unei case de locuit cu o suprafață de 93 de metri pătrați și a cărei valoare este de 582,4 mii de lei, dar și cote părți în două apartamente de 58 și 37 metri pătrați ale căror valoare este de 26 și 17 mii de euro.

Directoarea Apă Canal conduce un BMW X5 cu o valoare de 616 mii de lei achiziționat în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Apă Canal Chișinău #Gutnic #directoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.