Zburată de la ANSC pentru matrapazlâcuri, Irina Gutnic a fost numită de socialiști șefă la Apă Canal Chișinău

Irina Gutnic fosta directoare adjunctă de la ANSC, demisă pentru încălcări de la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, a fost numită șefă la Apă Canal Chișinău, ieri, 13 iunie.

„În discursul succinct, prezentat în faţa auditienţei, Gutnic a trasat un şir de obiective strategice, care ar contribui la dezvoltarea de mai departe a sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare și implicarea specialiștilor din domeniu în contextul reformării și restructurării ACC, invitându-şi colegii să depună eforturi sporite, direcţionate spre majorarea performanţelor şi a calităţii serviciilor oferite în folosul comunităţii”, se arată în comunicatul companiei.

La 3 februarie, Parlamentul a demis-o din funcție de directoarea adjunctă a ANSC, Irina Gutnic, pe motiv că au depistat mai multe ilegalități în activitatea pe care a îndeplinit-o pe parcursul exercitării funcției. Ulterior, la 4 februarie, Gutnic a declarat că va ataca în instanța de judecată hotărârea Parlamentului și a negat că ar fi admis încălcări în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Potrivit declarației de avere, Irina Gutnic a încasat în anul 2021 un salariu de 303,8 mii de lei de la ANSC o diurnă de 24 mii de euro de la Ro-Sargu Trans SRL. Gutnic mai deine două terenuri agricole ale căror valoare nu este indicată, dar și un teren intravilan care este evaluat la 136 mii de lei.

Gutnic este proprietar unei case de locuit cu o suprafață de 93 de metri pătrați și a cărei valoare este de 582,4 mii de lei, dar și cote părți în două apartamente de 58 și 37 metri pătrați ale căror valoare este de 26 și 17 mii de euro.

Directoarea Apă Canal conduce un BMW X5 cu o valoare de 616 mii de lei achiziționat în anul 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Apă Canal Chișinău #Gutnic #directoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.