Zvonurile se încing! Anca Dragu de la BNM și Ionuț Dumitru de la Raiffeisen, în cărți pentru Palatul Victoria

PSD, PNL, UDMR, USR şi minorităţile, adică partidele care încearcă să formeze noul guvern, au ajuns în stadiul în care caută un premier, având în vedere că liderii politici Ilie Bolojan, PNL, şi Sorin Grindeanu, PSD, nu ar mai fi interesaţi, pentru că nu ar fi agreaţi de toată lumea.

Vineri dimineaţă, la bursa zvonurilor, se aduceau în discuţie pentru poziţia de premier numele Ancăi Dragu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei şi fost ministru de finanţe în guvernul Cioloş, dar şi a lui Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi fostul preşedinte al Consiliului Fiscal, notează businessmagazin.ro.

Aceste nume au fost aduse în discuţie de către televiziuni, citând surse din mediul politic.

Dacă până la începutul săptămânii varianta unui premier politic era bătută în cuie, de marţi, după ce preşedintele Nicuşor Dan a spus că toate variantele sunt pe masă – premier politic, premier tehnocrat, rotativă – s-au reluat zvonurile privind cel care să vină la Palatul Victoria.

De trei săptămâni, partidele pro-europene tot încearcă să ajungă la un numitor comun în privinţa pachetului de austeritate fiscală care ar trebui aprobat şi implementat repede, astfel încât România să intre pe un trend de reducere a deficitului bugetar, de control al creşterii datoriei publice.

După trei săptămâni de discuţii tensionate, ultimele date arată că partidele nu au reuşit să ajungă la o înţelegere.

În discuţie este invocată suma de 30 de mld. lei necesară reîncadrării bugetului într-un deficit de 7% din PIB, care ar proveni din 10-15 mld. lei reduceri de cheltuieli şi 15-20 mld. lei din creşterea taxelor şi impozitelor.

Niciun partid, niciun lider politic nu ar vrea să fie la guvernare când se măresc taxele şi impozitele şi nici când se reduc cheltuielile.

România a intrat în criză de timp, pentru că pieţele financiare externe şi Comisia Europeană, cei mai mari creditori ai României, aşteaptă un plan coerent şi credibil de reducere a deficitului bugetar, de echilibrare a finanţelor publice, astfel încât România să nu fie retrogradată la categoria junk-nerecomandată investiţiilor- de către agenţiile de rating.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.